Focul Haric va ajunge astăzi la Chișinău pentru al 22-lea an consecutiv
În această seară în Republica Moldova va ajunge Sfânta Lumină de la Ierusalim, care va fi adusă atât de reprezentanți ai Mitropoliei Basarabiei cât și ai Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove. n R. Moldova, focul haric a fost adus pentru prima dată la începutul anilor 2000, de către Mitropolia Moldovei, aceste procesiuni fiind susținute de politicienii de la guvernare.
La ora 20.00 o delegație a Mitropoliei Basarabiei va ajunge pe Aeroportul Internațional Chișinău, care va participa la procesiunea de primire a Sfintei Lumini.
Ulterior, lumina va fi împărțită preoților din fiecare protopopiat și parohie a Mitropoliei Basarabiei, enoriașilor și oficialilor prezenți la procesiune.
Lumina Sfântă va ajunge la credincioșii din Republica Moldova cu o cursă avia specială, pusă la dispoziție de Patriarhia Română. Focul Haric va fi adus de la Ierusalim la București, Chișinău și Iași, cele trei capitale românești cu importanță istorică deosebită.
În țara sfântă, după focul haric, se află și o delegație a Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove. De această dată lumina va fi adusă de către episcopul Ioan de Soroca și nu de către mitropolitul Vladimir, așa cum era în anii precedenți.
Reprezentanții Mitropoliei Moldovei s-au dus la Ierusalim după focul haric cu o agenție turistică, într-un pelerinaj de cinci zile, care a început pe 29 aprilie. Din grupul de pelerini fac parte mai mulți mireni și patru fețe bisericești, spune Episcopul Ioan Moșneguțu, purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, scrie Radio Europa Liberă.
Nu toate persoanele care s-au pornit în acest pelerinaj au și ajuns în Israel, primind interdicție de intrare pe motiv că ar reprezenta „risc migrațional”, adică sunt suspecte că ar putea folosi pelerinajul drept o modalitate de migrație ilegală, mai notează sursa citată.
Din delegația Mitropoliei Moldovei face parte și un politician – vicepreședintele Partidului „Renaștere”, care a participat la Moscova, acum două săptămâni, la fondarea blocului politic „Victoria”, împreună cu oligarhul fugar Ilan Șor și aliații săi.
Focul Haric va ajunge în jurul orei 20:00 în scuarul catedralei mitropolitane „Nașterea Domnului” din capitală, de unde mitropolitul Vladimir va împărți Sfânta Lumină ierarhilor, preoților și tuturor creștinilor.
Focul haric este adus în țara noastră pentru al 22-lea an consecutiv.
Amintim că recent șefa statului, Maia Sandu, s-a întâlnit separat cu mitropolitul Basarabiei și cel al Moldovei. Discuția a avut loc în contextul Sfintelor Sărbători de Paști și i-a îndemnat pe ambii să contribuie la menținerea păcii din țara noastră și din toată lumea.
Semnificația Focului Haric
Focul haric este „Lumina Sfântă”, considerată de creștinii ortodocși a fi minunea care se petrece, în fiecare an, la Biserica Sfântului Mormânt, din Ierusalim, în Sâmbăta Mare, înainte de Paște.
În fiecare an, în Sâmbăta Mare, la Ierusalim, patriarhul grec, urmat de patriarhul armean și de episcopul Bisericii Copte, împreună cu clerul, merg de trei ori în jurul Sfântului Mormânt, intonând imnuri religioase, după care se citește rugăciunea „Pogorârii Sfintei Lumini”. După această procesiune, patriarhul intră singur în Sfântul Mormânt. În acest timp, adunarea cântă „Doamne miluiește” până când Focul haric, o lumină albastră, care iese din Mormânt, coboară și aprinde candela „cea neadormită”, de la care patriarhul aprinde 33 de lumânări legate laolaltă, împărțind apoi Lumina Sfântă celor din biserică.
Potrivit crestinortodox.ro, această lumânare este simbolul Învierii, al biruinței vietii asupra morții și a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.
De-a lungul timpului, aprinderea focului haric a dat naștere mai multor speculații. În timp ce pentru unii credincioși, lumina sfântă este un miracol, alții consideră că nu este decât o reacție chimică.
Sâmbăta mare: tradiții și obiceiuri
Sâmbăta Mare este ultima zi din Săptămâna Patimilor și cea mai importantă pentru creștini, pentru că încununează toată perioada de post, rugăciune și pregătire spirituală care precede sărbătoarea Învierii Domnului. Potrivit tradiției, aceasta este ultima zi în care credincioșii mai pot să se pregătească pentru Paște. Prin urmare, în cazul în care nu s-a făcut acest lucru deja, în Sâmbăta Mare se sacrifică mielul, sunt pregătite cele mai multe mâncăruri pentru sărbătoare, în special cele tradiționale și se încheie curățenia generală.
Această zi este marcată de superstiții și obiceiuri, dintre care unele se mai păstrează chiar și în ziua de astăzi. Sâmbătă seara, înainte de slujba de Înviere, în special la țară, gospodinele pregătesc coșul cu bucate, ce urmează să fie dus la biserică, pentru a fi sfințite de preot.
Se spune că în această zi, vasele trebuie puse în cuptor doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soț, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.
În Sâmbăta Mare nu se fac nunți, botezuri și alte evenimente.
Fiind o zi atât de mare pentru credincioși, nu se spală rufe, nu se coase și nu se tricotează.
Sâmbăta Mare simbolizează trecerea de la moarte la viață, de la păcat la mântuire. Este ziua în care durerile încep să se transforme în bucurie.
