Revista presei: 34 de ani de la primul Pod de Flori: la 6 mai 1990 frontiera de la Prut a fost deschisă pentru câteva ore; R. Moldova și Ucraina urmează să înceapă oficial negocierile de aderare la UE
Pe 6 mai, s-au împlinit 34 de ani de la „Podul de Flori”, deschis la Prut pentru câteva ore, în 1990. Pentru prima oară după cel de-Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a fost traversată fără acte. În mod simbolic, participanții la eveniment au lansat flori pe apa Prutului și Republica Moldova și Ucraina urmează să înceapă oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană la o ceremonie planificată pentru ultima săptămână din luna iunie – sunt unele subiecte din presă, trecute în revistă de Victoria Popa.
Ziarul NAȚIONAL publică articolul „PODUL de FLORI // Pașii lui Nicolae Negru pe 6 mai 1990”, în care scrie despre evenimentele de acum 34 de ani, denumite simbolic Podul de Flori, când cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, din România și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, au fost lăsați să treacă liber de-o parte și de alta a frontierei cu sârmă ghimpată, cei care au fost acolo nu au uitat nici până astăzi emoțiile trăite. Analistul politic, jurnalistul, Nicolae Negru, care nu putea lipsi de la un asemenea eveniment istoric rememorează astăzi că era o zi însorită, liniștită, a mers la Ungheni, era multă lume, multe drapele tricolore, unele cu gaură rotundă în mijloc în loc de stemă, coroane de flori pe Prut, cântece și strigăte de Unire. Pe podul de cale ferată se circula în ambele direcții, cei de dincolo veneau pe malul stâng, cei de aici încercau să treacă pe malul drept, se îmbrățișau, făceau cunoștință unii cu alții, schimb de adrese, se invitau reciproc în ospeție, formau grupuri, descrie Negru. Atmosfera era incredibilă, de frăție și entuziasm, se credea că nu a mai rămas mult și hotarul de pe Prut nu va mai exista… Nu ar fi crezut nimeni, dacă ar fi spus cineva atunci că hotarul va rămâne și în următorii 30 de ani…”, susține Nicolae Negru. În opinia lui Negru, Podul de Flori a fost cu voie de la Kremlin, „să nu uităm că pe Prut se mai aflau grănicerii sovietici, știu că primul secretar al Partidului Comuniștilor din Moldova de atunci, Petru Lucinschi, a folosit „pârghiile” necesare în acest sens, fiind cunoscut cu Mihail Gorbaciov. Moscova urmărea cu atenție și îngrijorare procesele de renaștere națională în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească”, a conchis editorialistul.
La împlinirea a 34 de ani de la Podul de Flori, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj, în care vorbește despre evenimentele din 1990, dar și despre legăturile de astăzi dintre România și Republica Moldova, transmite Radio Chișinău. „Podul de Flori care a unit oamenii de pe cele două maluri ale Prutului în 1990 a fost, de fapt, un Pod al libertății și al „căderii” zidului dintre neamuri, a declarat președinta. Potrivit Maiei Sandu, înainte de anii ‘90 erau rupte de un râu familii întregi, rude, prieteni, o întreagă cultură, iar podul dintre Republica Moldova și România era, de fapt, un zid. Azi conexiunea Republicii Moldova cu România este firească și puternică, iar podurile s-au transformat din ziduri în căi de legătură, a mai spus șefa statului. Maia Sandu susține că ne unesc cu România șase poduri funcționale, un pod de pontoane construit recent la Leova-Bumbăta și altele două reparate de curând. Republica Moldova exportă în România produse în valoare de peste 1.4 miliarde de dolari, peste 35% din toate exporturile. România este principalul investitor și partener comercial al statului nostru. Cu România construim conexiuni în sectorul energetic și de gaze. Vorbim la telefon la același tarif pe ambele maluri ale Prutului. Azi trec Prutul nu doar flori, ci oameni, produse, donații, expertiză, energie electrică, apă potabilă, investiții și proiecte culturale, a conchis Președinta Maia Sandu.
Europa Liberă informează că Republica Moldova și Ucraina urmează să înceapă oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană la o ceremonie planificată pentru ultima săptămână din luna iunie, au spus Europei Libere surse diplomatice. Editorul Europei Libere pe probleme europene, Rikard Jozwiak, spune că mai mulți diplomați din Uniunea Europeană și-au exprimat sub condiția anonimatului încrederea că o așa-numită „conferință-ceremonie interguvernamentală” se va ține la Bruxelles în ultima săptămână din iunie, înainte ca președinția rotativă a Uniunii Europene să fie preluată la 1 iulie de Ungaria. Aceiași diplomați au spus că așa-numitele „cadre ale negocierilor” vor fi adoptate pentru ambele țări de statele membre din Uniunea Europeană în același timp. După unii experți în funcționarea Uniunii Europene, începerea efectivă a negocierilor vine însă odată cu deschiderea primului capitol de negocieri, din cele peste 30, iar observatorii cred că asta se va întâmpla cândva în 2025.
TVR Moldova anunță că stocurile de gaz ale Republicii Moldova sunt în creștere. Securitatea energetică a Republica Moldova este întărită prin majorarea stocurilor de gaz pentru situații de urgență. Până pe 1 octombrie, cantitatea depozitată va crește cu 1,5 milioane de metri cubi. Potrivit Ministerului Energiei, jumătate din această cantitate va fi păstrată, în continuare, în România, iar cealaltă jumătate în Ucraina. Totodată, autoritățile vor să încheie și un acord cu statele vecine privind prioritatea eliberării volumului de gaze, în caz de nevoie. Obligația de a efectua stocuri de gaze este similară cu cea a statelor Uniunii Europene. Crearea și menținerea acestor stocuri e asigurată de SA „Energocom”. Totodată, punctele de interconectare transfrontalieră pentru transportarea gazelor naturale vor fi bidirecționale, iar operatorul de transport este obligat să realizeze investiții pentru a asigura tranzitul și în direcție inversă pe gazoductele ce conectează Republica Moldova cu România și cu Ucraina.
Deschide.md notează despre vizita de stat a Președintei Maia Sandu în Norvegia. Șefa statului a fost primită la Palatul Regal de la Oslo de către Majestățile Lor - Regele Harald și Regina Sonja. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Maia Sandu a precizat că, în ultimii doi ani, Norvegia a oferit sprijin consistent Republicii Moldova și cetățenilor săi. „ Această vizită este o ocazie de a ne exprima recunoștința și de a aprofunda relațiile bilaterale. Le mulțumesc membrilor familiei regale pentru primirea călduroasă și pentru discuțiile constructive privind parteneriatul dintre țările noastre. Programul zilei include și întrevederi la Parlament, urmând ca mâine să mă întâlnesc cu Prim-ministrul și membrii guvernului norvegian”, a spus Maia Sandu. Vizita de stat va continua și pe 7 mai, fiind programate mai multe evenimente, inclusiv o întrevedere cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. De asemenea, delegația de la Chișinău va participa la masa rotunda pentru energie la Agenția Norvegiană de Cooperare pentru Dezvoltare, cu discursuri ale președintei Maia Sandu și a miniștrilor Energiei ale celor două țări Terje Aasland și Victor Parlicov.
Radio Moldova publică opinia analistului politic despre vizita de ieri, 6 mai, a președintei Maia Sandu la Oslo, care este una cu o destinație mai puțin obișnuită pentru Republica Moldova, deoarece Norvegia nu face parte din rândul statelor cu care țara noastră a avut relații intense, a spus Ion Tăbîrță, care sugerează că prezența ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, în vizită oficială în capitala Norvegiei, ar putea indica posibilitatea unui sprijin militar pentru țara noastră. Tăbârță a mai spus să nu uităm că Norvegia este unul dintre cei mai activi susținători ai Ucrainei în a ajuta statul vecin să reziste contra agresiunii rusești. Se discuta la un moment dat că unul dintre subiectele principale ar fi ca Republica Moldova să procure din Norvegia acel sistem de apărare antiaeriană, a spus Tăbîrță.
TV8 scrie că soarta Filarmonicii Naționale rămâne deocamdată incertă. Deși acum un an a fost ales un concept al unui arhitect german după care ar urma să fie construită o nouă clădire, autoritățile nu au banii necesari pentru a materializa ideea. Așa că s-ar putea merge pe conceptul propus de o companie autohtonă care s-a clasat pe locul doi la concurs. Pentru ca lucrările de proiectare să fie realizate de o companie din Moldova optează și directoarea Filarmonicii Naționale. Svetlana Bivol își dorește mai mult spațiu pentru artiști și spectatori. Atunci când se va cunoaște costul total al lucrărilor, echipa filarmonicii va lansa și o campanie pentru a colecta fonduri, mai spune Svetlana Bivol.
Moldova 1 publică un reportaj despre șezătoarea cu sarmale de la Dănceni, Ialoveni, care are loc în a treia zi de Paști. S-au adunat la clacă, au împletit 250 de kilograme de sarmale și 500 de plăcinte. Este vorba despre gospodinele din satul Dănceni, raionul Ialoveni, care se pregătesc de tradiționalul Festival Pascal din localitate, sărbătorit în a treia zi de Paști. Scopul acțiunii este de a promova cântecul pascal și obiceiurile de Paște. Cele mai vârstnice gospodine, cunoscute în sat drept soacrele mari, au dat tonul pregătirilor. În sâmbăta Paștelui, acestea au pregătit umplutura pentru sarmale. Pe 6 mai, pe lângă tradiționalele sarmale cu frunză de varză și de vie, s-au pregătit și din cele cu frunze de arțar și podbal. În total, 14 ceaune pline ochi, vor fi gata până la festivalul care începe marți. Cea mai în vârstă soacră, Sofia Pansîli din Dănceni, are 83 de ani și participă în fiecare an la pregătiri. Împreună cu alte femei din sat, a strâns frunzele de vie și arțar pentru sarmale.
