Revista presei internaționale: Primele concluzii asupra rezultatelor vizitei președintelui Chinei la Paris; Mai contestat ca niciodată, Vladimir Putin își începe oficial al cincilea mandat ca președinte al Rusiei
Presa internațională trage primele concluzii asupra rezultatelor vizitei președintelui Chinei la Paris, unde soluționarea conflictului militar ruso-ucrainean a fost una dintre principalele teme de discuții. Mai multe publicații descriu pregătirile pentru ceremonia de reînvestire în funcție a președintelui rus Vladimir Putin după alegerile prezidențiale din martie. Tensiunile în creștere dintre Occident și Rusia și pericolul escaladării acestora – se numără printre alte subiecte abordate de presa internațională, răsfoită de Lidia Petrenco.
Le Monde scrie că în urma discuțiilor purtate luni, la Paris, președintele Chinei Xi Jinping a susținut apelul omologului său francez Emmanuel Macron, la încheierea tuturor conflictelor militare în perioada Jocurilor Olimpice de vară. Publicația notează că un armistițiu temporar ar putea fi un prilej pentru căutarea grabnică a unor soluții de pace. Vorbind despre războiul ruso-ucrainean, președintele francez a salutat ceea ce a descris drept un angajament al Chinei de a nu spriini militar Rusia, remarcă Le Monde. La rândul său, președintele Chinei a spus, citat de aceeași publicație, că Beijingul va sprijini organizarea unei conferințe internaționale de pace, însă doar dacă aceasta va fi recunoscută atât de Rusia, cât și de Ucraina.
Un semnal că Parisul e dispus să accepte reluarea unor discuții cu Moscova pentru încheierea războiului, transmit și sursele diplomatice ale agenției Reuters, potrivit cărora, ambasadorul Pierre Levy ar urma să participe azi la inaugurarea unui noi mandat al președintelui rus Vladimir Putin. Alte țări europene, între care Germania, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia sau Polonia nu-și vor trimite reprezentanți la eveniment, scrie Reuters, amintind că Ministerul ucrainean de Externe nu vede temeiuri legale pentru recunoașterea lui Putin ca președinte ales democratic și legitim al Federației Ruse.
Marți, Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, își va începe oficial al cincilea mandat ca președinte al Rusiei, într-o ceremonie de inaugurare foarte coregrafiată la Kremlin, constată The New York Times. Joi, liderul de la Kremlin va prezida parada Zilei Victoriei din Piața Roșie, o demonstrație anuală a puterii militare care, în ultimii doi ani, a încercat să lege simbolic războiul Rusiei din Ucraina cu victoria sovietică asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial, constată publicația americană.
Mai contestat ca niciodată, Vladimir Putin, depunde marți jurământul, titrează Le Figaro. La aproape două luni de la o realegere prezentată drept triumfătoare de către Kremlin, în lipsa unei candidaturi de opoziție, șeful statului rus, în vârstă de 71 de ani și la putere de aproape un sfert de secol, se întoarce cel puțin până în 2030, notează publicația.
Statele Unite au anunțat luni că nu vor participa la ceremonia de învestire a președintelui rus, notează AFP. Agenția îș citează pe purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller potrivit căruia Putin rămâne președintele Rusiei chiar dacă alegerile prezidențiale nu au putut fi considerate libere și corecte.
În pofida semnalelor privind încercările de depășire a conflictului ruso-ucrianean, tensiunile dintre Occident și Rusia rămân în creștere, remarcă publicațiile internaționale. BBC transmite că NATO, UE și SUA au calificat luni drept iresponsabile exercițiile militare pentru folosirea unor arme nucleare tactice în apropierea Ucrainei, anunțate mai devreme de Moscova.
"Retorica nucleară a Rusiei este periculoasă și iresponsabilă, iar NATO rămâne vigilentă", a comunicat agenției EFE un oficial de rang înalt al Alianței. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, a declarat citat de aceeași agenție de presă că Statele Unite nu au observat deocamdată "nicio schimbare în poziționarea forțelor strategice" ruse, dar vor continua să le monitorizeze. EFE subiniază că Rusia a avertizat luni Regatul Unit că dacă Ucraina va lovi cu arme britanice teritoriul rus, cum a sugerat ministrul de externe de la Londra David Cameron, Moscova ar putea riposta prin atacuri asupra instalațiilor și echipamentelor militare britanice amplasate atât în Ucraina, cât și în alte țări.
Dincolo de tensiunile militare, ies la iveală noi atacuri hibride ale Rusiei îndreptate împotriva Europei, scrie Der Spiegel. Potrivit publicației, Germania și-a rechemat "pentru consultări" ambasadorul din Rusia, după un atac cibernetic al hakerilor ruși asupra unor instituții de stat. Cehia l-a convocat în același timp pe ambasadorul rus de la Praga pentru a-i transmite o notă de protest tot față atacuri cibernetice dirijate de serviciile secrete rusești, scrie publicația germană precizând că acuzațiile sunt respinse de Moscova.
Astăzi începe un nou capitol pentru Polonia. Comisia Europeană anunță că renunță la sancțiunile pentru încălcarea statului de drept, transmite Euronews. Postul paneuropean de televiziune subliniază că executivul european va oferi din nou fonduri din bugetul comunitar, în condițiile în care guvernul lui Donald Tusk, venit la putere toamna trecută, a făcut pași reali spre eliminarea contra-reformelor făcute de guvernul reacționar precedent. Executivul european a transmis că nu mai vede „un risc clar pentru deteriorarea statului de drept în Polonia” și că va opri procedura prin care s-ar fi putut ajunge inclusiv la pierderea de către Varșovia a dreptului de vot în instituțiile europene.
