Revista presei internaționale: Cogniacul lui Macron și alte detalii despre vizita liderului chinez în Europa; Vladimir Putin și-a depus jurământul în absența diplomaților europeni
Presa internațională scrie despre rezultatele dezamăgitoare ale vizitei președintelui Chinei la Paris, care nu a recunoscut că sprijină Rusia împotriva Ucrainei și a ignorat cu desăvârșire îngrijorările Occidentului cu privire la pericolul pe care-l prezintă agresiunea militară rusă pentru continentul european. Mai multe publicații descriu ceremonia fastuoasă la care președintele rus Vladimir Putin a fost reînvestit oficial în funcție, în timp ce ziarele ucrainene relatează despre un nou eșec de asasinare a liderului de la Kiev Volodimir Zelenski. Dincolo de problemele provocate de conflictele geopolitice și militare, agențiile internaționale de presă semnalează creșterea pericolului care planează asupra omenirii din cauza schimbărilor climatice din ce în ce mai evidente. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre cele mai importante articole dedicate acestor subiecte și relatează.
Cogniacul lui Macron - singurul lucru care a mers fără probleme cu Xi, titrează Politico analizând rezultatele vizitei președintelui Chinei la Paris. În timpul discuțiilor bilaterale, președintele francez Emmanuel Macron a avut parte de un oaspete cu urechi de tablă, îl descrie Politico pe Xi Jinping care a negat că Beijingul ar ajuta în vreun fel Rusia în războiul pe care-l duce împotriva Ucrainei. Xi a ignorat în esență îngrijorarea Occidentului că țara sa ar contribui la menținerea economiei ruse pe linia de plutire, furnizând Rusiei bunuri de consum care nu mai sunt disponibile pe piețele occidentale din cauza sancțiunilor.
În a doua zi a vizitei lui Xi Jinping în Franța, Emmanuel Macron a renunțat la formalitățile placate cu aur ale Palatului Elysee din Paris pentru a-l duce pe președintele chinez în munții unde și-a petrecut vacanțele copilăriei, relatează Bloomberg. Cei doi lideri s-au menținut în principal pe pozițiile lor existente în timpul discuțiilor atent coregrafiate de luni din capitala Franței, iar Macron spera că un cadru mai intim îl va ajuta să-l încălzească pe Xi în timp ce făcea eforturi pentru resetarea legăturilor economice și pentru a ajuta la rezolvarea războiului în Ucraina, constată publicația.
The Guardian observă că liderul chinez Xi își va petrece cea mai mare parte a călătoriei prin Europa în Serbia și Ungaria, țări prietenoase Chinei, spre deosebire de majoritatea statelor Uniunii Europene, care consideră Beijingul drept un rival comercial și politic. Steagurile chinezești au împodobit marți autostrăzile din Serbia, care se pregătea să-i ureze bun venit lui Xi Jinping, într-un contrast evident cu atmosfera tensionantă care persistă în relațiile Chinei cu celelalte țări europene, comentează The Guardian.
De ce vizitează președintele chinez Serbia și Ungaria? – se întreabă Euronews. După o oprire la Paris, vizita de stat a lui Xi în Serbia coincide cu cea de-a 25-a aniversare a bombardamentului din 1999 asupra ambasadei Chinei la Belgrad, care a fost lovită de forțele aeriene americane în timpul campaniei NATO din Kosovo din 1999, amintește Euronews. Atentatul a fost în cele din urmă recunoscut de Washington ca o greșeală, dar rămâne un punct dureros în relațiile dintre China și SUA, observă postul paneuropean de televiziune. Dar vizita este mai mult decât o amintire istorică. În ultimii ani, Beijingul a investit masiv în Serbia; Capitala chineză deține fabrici și mine, construiește drumuri și finanțează construcția unei linii de cale ferată între Belgrad și Budapesta, notează Euronews, adăugând că locomotivele chineze vor înlocui în curând trenurile mai vechi din epoca socialistă care circulă în prezent acolo.
Președintele Xi Jinping a promis să „nu uite niciodată” bombardamentul mortal lansat în urmă cu 25 de ani de NATO asupra ambasadei Chinei de la Belgrad, observă Bloomberg, precizând că acest mesaj amplifică tensiunile geopolitice dintre Beijing și Washington. Într-un articol pentru site-ul sârb Politika, Xi a spus că „prietenia Chinei și Serbiei” a fost „immuiată în sângele comun al celor două națiuni” și a apreciat „cooperarea strânsă dintre ele” de la ultima sa vizită la Belgrad făcută în urmă cu opt ani.
Între timp, presa internațională descrie ceremonia de reînvestire în funcție a președintelui rus Vladimir Putin care, și-a prelungit ieri oficial mandatul cu încă 6 ani. Wall street journal scrie că Putin a fost reînvestit în stil luxos la Kremlin, după ce și-a înlăturat rivalii, iar acum se concentrează direct pe războiul din Ucraina și pe alianțele de care are nevoie pentru a-și asigura o victorie pe câmpul de luptă, scrie publicația.
The New York Times observă că Vladimir Putin a fost inaugurat marți într-o ceremonie plină de spectacol și cu o slujbă bisericească televizată, liderul rus încercând încă o dată să descrie invadarea sa în Ucraina ca pe o misiune neprihănită din punct de vedere religios, care face parte dintr-o „misiune istorică de 1.000 de ani ”.
Reuters amintește că Vladimir Putin a câștigat victoria cu o marjă record într-un scrutin controlat strict, în care doi candidați care s-au pronunțat împotriva războiului au fost excluși din motive tehnice. Statele Unite, care au spus că nu consideră realegerea sa liberă și corectă, au stat departe de ceremonia de marți, observă agenția de presă. Marea Britanie, Canada și majoritatea națiunilor UE au decis, de asemenea, să boicoteze depunerea jurământului, în timp ce Franța a spus că își va trimite ambasadorul.
Kyiv independent relatează despre o nouă tentativă de asasinare a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, și a altor oficiali ucraineni de rang înalt. Potrivit publicației, complotul a fost dejucat de serviciul ucrainea de securitate, SBU, care a arestat doi colonei ucraineni, acuzându-i că fac parte dintr-o rețea de agenți ai Serviciului de Securitate de la Moscova. „Atacul terorist, care trebuia să fie un cadou pentru (președintele rus Vladimir) Putin în ziua inaugurării sale, a fost de fapt un eșec al Serviciului Secret rus”, a spus șeful SBU Vasyl Maliuk, citat de Kyiv Independent.
BBC notează că serviciile rusești au încercat permanent să-l asasineze pe liderul de la Kiev primele tentative având loc încă din primele le ore și zile ale invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Totuși, acest presupus complot iese în evidență deoarece implică și colonei ucraineni, a căror sarcină era să mențină controlul asupra funcționarilor și instituțiilor de stat. Grupul ar fi plănuit să-l ucidă și pe șeful serviciilor de informații militare Kyrylo Budanov înainte de Paștele ortodox, menționează BBC.
Mai multe publicații străine atraga atenția că armata rusă nu mai folosește pe deplin capacitatea logistică a Podului care leagă Rusia de peninsula anexată Crimeea. Unian citează un oficial din domeniul apărării, potrivit căruia, podul ar putea să nu reziste la o greutate prea mare după atacurile efectuate anterior de către armata ucrineană. Podul care leagă regiunea Krasnodar din Rusia de peninsula anexată ilegal în 2014 de Vladimir Putin, nu este doar un simbol al ocupației Moscovei, ci și o rută cheie de aprovizionare pentru forțele ruse, observă Newsweek.
În afara problemelor provocate de conflictele militare de pe glob, omenirea are de înfruntat tot mai mult intemperiile climatice. Associated press publică un articol în care constată că ultimele zile și săptămâni au adus vreme extremă într-un număr record de țări de pe glob. În Brazilia inundațiile au luat viața a zeci de oameni și au paralizat un oraș de aproximativ 4 milioane de locuitori. Pe fondul alegerilor naționale, se sufocă de căldură locuitorii din India, unde temperatura aerului depășește zilnic 46 de grade Celsius. Un val de căldură din Asia a dus la închiderea școlilor în Filipine și a provocat decese în Thailanda, temperatuirecord înregistrându-se și în Indonezia, Malaezia, Maldive și Myanmar. Inundațiile au devastat și regiuni din Statele Unite, unde în aprilie a fost înregistrat un număr record de tornade, mai scrie Associated Press.
