A început campania electorală pentru alegerile locale din România și alegerile europarlamentare. Recomandările Biroului Electoral Central
Campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare din data de 9 iunie începe vineri și se încheie în 8 iunie, la ora 7.00. Campania în audiovizual de va încheia în 7 iunie, la ora 7.00. Biroul Electoral Central de la București recomandă competitorilor electorali să aibă un discurs echilibrat și onest și să evite denaturarea sau manipularea informațiilor. Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor.
În 9 iunie 2024, la ora 7.00, în România va începe procesul de votare, pentru ambele scrutine. Votarea se va încheia în aceeași zi, la ora 22.00.
Într-un comunicat de presă, Biroul Electoral Central (BEC) menționează că, potrivit reglementărilor în vigoare, în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură și intoleranță, precum și a oricăror forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.
Conform legii, în campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă. În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare, pentru a se întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, universități, case de cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.
Totodată, mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii.
În același timp, este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor, conform Legii alegerilor locale.
Legea alegerilor europarlamentare prevede că ”în unitățile militare, în unitățile de învățământ, în timpul programului de învățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise”, precum și că, în timpul campaniei electorale primarii asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.
La fiecare cinci ani, cetățenii Uniunii Europene își aleg reprezentanții în Parlamentul European
Între 6 și 9 iunie, cetățenii din țările membre ale Uniunii Europene vor merge la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European. Astfel, timp de patru zile, în 27 de țări, în 24 de limbi oficiale, sunt așteptați la vot în jur de 373 de milioane de europeni.
Olanda va da startul alegerilor europene, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a țărilor membre, inclusiv România, intenționează să organizeze alegerile pe 9 iunie, scrie News.ro. Olanda va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, și de Letonia, Malta și Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie.
În Cehia, urnele vor fi deschise vineri și sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă și duminică.
Celelalte 20 de țări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie. Duminică seara se vor publica rezultate provizorii în toate țările, chiar și în cele în care votul s-a desfășurat în zilele anterioare.
Grupurile politice din Parlamentul European
În prezent, Parlamentul European are 705 locuri. Deputații europeni din fiecare țară membră aparțin unuia dintre cele șapte grupuri parlamentare sau sunt neînscriși (neafiliați). Fiecare grup este constituit de minim 23 de europarlamentari din cel puțin un sfert din țările UE. Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) - PPE - și Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European - S&D - sunt în prezent cele mai mari grupuri politice din cele șapte ale actualului Parlament. Celelalte grupuri sunt Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Grupul Identitate și Democrație și Grupul Stângii din Parlamentul European - GUE/NGL. Recentele sondaje de opinie arată câștiguri pentru formațiunea de extremă dreapta Identitate și Democrație, deși PPE și S&D continuă să domine ca grupuri politice.
Câți eurodeputați are fiecare țară
Ca regulă generală, numărul eurodeputaților se decide înaintea fiecăror alegeri. Totalul acestora nu poate depăși 750 plus președintele.
În viitoarea legislatură însă numărul de locuri în Parlamentul European va crește cu 15, ajungând la un total de 720. Acest lucru înseamnă că unele țări vor alege cu câțiva eurodeputați în plus față de cei care le reprezintă în prezent, dar nicio țară nu va alege mai puțini. România rămâne cu 33 de europarlamentari.
Iată câți deputați europeni vor fi aleși de fiecare stat la alegerile europene din 2024:
Germania - 96, Franța - 81, Italia - 76, Spania - 61, Polonia - 53, România - 33, Olanda - 31, Belgia - 22, Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia și Ungaria - câte 21, Austria- 20, Bulgaria- 17, Danemarca - 15, Finlanda- 15, Slovacia- 15, Irlanda- 14, Croația- 12, Lituania- 11, Slovenia și Letonia -câte 9, Estonia- 7, Cipru - 6, Luxemburg și Malta: - câte 6 deputați.
Numărul deputaților aleși din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri și se bazează pe principiul proporționalității degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o țară mai mare reprezintă mai mulți cetățeni decât un eurodeputat dintr-o țară mai mică. Numărul minim de locuri din fiecare țară este de șase, iar cel maxim este de 96.
Ce se întâmplă imediat după alegeri
Deputații aleși lucrează pentru a forma grupuri politice. La prima sa sesiune plenară în care toți deputații europeni se întâlnesc, noul Parlament alege un președinte. Într-o sesiune ulterioară, Parlamentul va alege noul Președinte al Comisiei Europene, iar ulterior va examina și aproba întreg Colegiul Comisarilor.
