Revista presei: Participarea cetățenilor români din Republica Moldova la alegerile europarlamentare; Agresiune rusă în Republica Moldova
Organizarea referendumului va transmite un mesaj puternic privind perspectiva europeană; Kremlinul ar încerca să justifice o viitoare agresiune rusă în toată Republica Moldova, precum și participarea cetățenilor români din Republica Moldova la alegerile europarlamentare - sunt printre principalele subiecte reflectate în presă, trecute în revistă de Daniela Cuțu.
Într-un interviu pentru Moldova 1, secretarul de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova de la București, Adrian Dupu susține că participarea cetățenilor români din stânga Prutului la alegerile europarlamentare este importantă pentru ca în viitorul Parlament European să ajungă cât mai mulți deputați care să susțină parcursul european al Republicii Moldova. Acesta a mai menționat că pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, România a decis să deschidă mai multe secții de votare în Republica Moldova pentru a facilita accesul cetățenilor români la scrutin.
Realitatea.md scrie că tot mai mulți analiști admit că Kremlinul încearcă să justifice o viitoare agresiune rusă în toată Republica Moldova, după cele mai recente acuzații ale Ministerului rus de Externe. Potrivit istoricului Octavian Țîcu, mare frică a Rusiei este transformarea puterii Uniunii Europene, prin politica de europenizare, prin drepturile omului, prin societate liberală, separarea puterilor în stat, bunăstare și securitate. Totodată, în opinia rectorului Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, declarațiile lui Vladimir Putin, precum că nu-și dorește extinderea războiului, trebuie privite cu mare rezervă.
Moldova 1 îl citează pe comisarul european Johannes Hahn, care spune că organizarea referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană este o acțiune utilă, care va transmite un mesaj puternic despre perspectiva europeană și așteptările moldovenilor. Asta chiar dacă, la etapa actuală, din punct de vedere legal, Republica Moldova nu ar avea nevoie de un astfel de plebiscit, susține acesta. Oficialul a mai adăugat că după acest referendum, Uniunea Europeană va înțelege cât de mare este interesul moldovenilor pentru acest parcurs.
Moldpres îl citează pe prim-ministrul Dorin Recean, care spune că Republica Moldova vrea să fie în relații bune cu toate țările, însă nu se poate înțelege cu cei care „atacă militar, la scară largă”. Prim ministrul s-a referit la acțiunile întreprinse de autorități pentru a asigura securitatea Republicii Moldova, având în vedere conflictul militar din țara vecină. Oficialul a estimat că „a fost inclusă și regiunea transnistreană în acest efort de a menține liniștea pe Nistru”.
Ziua de azi relatează citând analistul economic, Veaceslav Ioniță că plantațiile de viță de vie gestionate de către populație au scăzut de 2,5 ori în ultimii 10 ani. Potrivit expertului, cu anii scade și producția vinului. În 2019 s-a produs peste 184 milioane de litri, iar cu trei ani mai târziu, adică în 2022 a scăzut la 155,7 milioane de litri. Iar cât ține de exportul Republicii Moldova de vin, cifrele scad de la an la an. Analistul susține că între 2006 și 2010 a reprezentat 10,4%, între 2011-2015 – 5,7%, 2016-2020 – 5,1%, 2021-2023 – 4,9%
Europa Liberă scrie că luna aprilie 2024 a marcat o nouă extremă înregistrată în istoria climatului global, fiind declarată cea mai călduroasă lună din istorie. Această constatare extinde un șir record de 11 luni consecutive, în care fiecare lună a stabilit noi recorduri de temperatură. Experții atrag atenția că aceste extreme climatice, ridică întrebări asupra impactului activității umane asupra sistemului climatic. Potrivit experților, observațiile serviciului european de monitorizare a schimbărilor a început din 1940.
Tvn.md scrie că cinci raioane și un municipiu din nordul țării întâmpină dificultăți la recenzare. Situația e mai dificilă în raioanele Briceni, Ocnița, Dondușeni, Drochia, Șoldănești și municipiul Bălți. În aceste localități, rata recenzării nu este mai mare de 47%. În total, în Republica Moldova, în cadrul Recensământului populației și locuințelor au fost recenzate aproximativ 953 mii de locuințe și circa 1.394 mii de persoane.
