Revista presei internaționale: Armata rusă înaintează în regiunea Harkov; Motivele care au stat la baza demiterii ministrului rus al apărării
Presa internațională își focalizează atenția asupra evoluției războiului ruso-ucrainean, după ce în ultimele zile, Rusia a început să atace tot mai intens regiunea Harkov. Mai multe publicații comentează motivele care l-au determinat pe președintele rus Putin să-l demită pe ministrul Apărării Serghei Șoigu. În vizorul presei rămâne situația din Georgia unde continuă protestele față de influența Moscovei asupra cursului de integrare europeană a țării. O altă problemă abordată de publicațiile occidentale se referă la referă la campaniile de dezinformare care se duc în ajunul alegerilor pentru Parlamentul European. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre cele mai importante aerticole dedicate acestor subiecte și vine cu detalii.
Forțele ruse continuă să atace intens regiunea ucraineană Harkov care se învecinează cu Rusia, iar în ultimele zile, au reușit să avanseze spre unele localități, relatează BBC. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat citat de Unian că situația este foarte dificilă în vecinătatea orașului Volceansk, care e supus permanent focurilor de artilerie ale Rusiei. Financial Times presupune că această ofensivă urmărește cel mai probabil scopul de a dispersa trupele ucrainene aflate în prima linie a frontului, și nu capturarea în sine a orașului Harkov. O asemenea ipoteză avansează și publicația New York Times, potrivit căreia, Rusia încearcă să epuizeze armata ucraineană care are mai puțini soldați și armament, fiind nevoită să facă față apărării unei linii a frontului care se întinde pe o lungime de peste 1.000 de kilometri. Deschizând un nou front la nord de Harkov, armata rusă încearcă să descopere breșe în anumite zone pentru a străpunge în cele din urmă devensiva ucraineană, constată The New York Times.
Presa internațională comentează decizia neașteptată a președintelui rus, Vladimir Putin, de a-l demite pe ministrul apărării, Serghei Șoigu. Novaya Gazeta Evropa notează că Șoigu a fost înlocuit cu Andrei Belousov, care în ultimii patru ani, s-a aflat la conducerea blocului economic în guvernul de la Moscova. Secretarul de presă al lui Putin, Dmitri Peskov, a explicat citat de aceeași publicație, că decizia de a-l numi pe Belousov ministru al Apărării e legată de nevoia de a întări armata rusă folosind inovații și noi măsuri economice care să corespundă dinamicii evoluției situației de pe câmpul de luptă. Kyiv independent observă că Șoigu s-a confruntat cu critici din partea unor oficiali de la Moscova care consideră că el a gestionat greșit acțiunile armatei ruse în Ucraina.
Potrivit The Times, după izbucnirea războiului pe scară largă în Ucraina, forțele armate ruse au fost copleșite de zvonuri despre risipa și incompetența lui Șoigu. Demiterea sa și înlocuirea ulterioară cu prim-viceprim-ministrul Andrei Belousov a fost una dintre cele mai mari remanieri din puterea rusă din ultimul deceniu, observă The Times. "Obiectivul lui Putin este de a crește eficiența producției de arme și de a satisface în mod optim nevoile militare. În acest context, Belousov este o alegere logică", a declarat Tatiana Stanovaia, senior fellow la Centrul Carnegie Rusia Eurasia.
Spiegel amintește că recent, unul dintre adjuncții lui Shoigu, Timur Ivanov, a fost arestat sub acuzația de corupție – semn că între Ministerul Apărării și Serviciul rus de Securitate se duca o luptă pentru putere în cadrul administrției centrale de stat. Un semnal în plus, e că fostul ministru al apărării va ocupa acum funcția secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, deținută din 2008 de Nikolai Patrushev, scrie Spiegel precizând că acesta din urmă ar controla din umbră Serviciul Federal de Securitate.
Analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului consideră că liderul de la Moscova își schimbă personalul din cadrul Ministerului rus al Apărării pentru a consolida pregătirile pentru un război prelungit cu Ucraina și, eventual, pentru a pregăti o viitoare confruntare cu NATO. Potrivit experților, aceste remanieri la nivel înalt după alegerile prezidențiale indică faptul că Putin face pași importanți pentru mobilizarea economiei și a bazei industriale de apărare a Federației Ruse. Cbsnews amintește că în conformitate cu legislația rusă, întregul guvern rus și-a dat demisia marți după reînvistirea lui Putin la Kremlin săptămâna trecută.
Presa internațională relatează că un bloc s-a prăbușit parțial în orașul de graniță rusesc Belgorod duminică, ucigând cel puțin 15 persoane și rănind altele zeci. Ministerul rus al Apărării a scris pe rețelele de socializare că blocul a fost deteriorat de fragmente ale unei rachete Tochka-U doborâte, notează Associated Press. Ministerul rus al Apărării acuză Ucraina de un „atac terorist” la Belgorod, în timp ce Centrul Ucrainean de Combatere a Dezinformarii sugerează o explozie internă, relatează Kyivpost. Locația în care a căzut racheta doborâtă nu permite să fie stabilită ținta bombardamentelor, deoarece, după ce au fost lovite de mijloace de apărare aeriană, traiectoria fragmentelor de proiectil care cad în aer se schimbă în mod imprevizibil, scrie publicația Agenstvo.
În atenția presei internaționale rămâne lupta pe care o duc cetățenii Georgei împotiva influenței ruse, iar mai cu seamă împotriva scandalosului proiect de lege care ar urma să oblige organizațiile finanțate din străinătate se înregsitreze ca agenți străini. Zeci de mii de oameni au ieșit din nou în stradă organizând la Tbilisi ”Marșul Europei”, titrează Georgiatoday. Câteva mii de georgieni s-au adunat în fața parlamentului de la Tbilisi și duminică seara, în ciuda faptului că oficialii guvernamentali au avertizat că poliția e gata să recurgă la noi arestări, scrie agenția apa. Protestele au continuat în Georgia toată noaptea, iar dimineața poliția a dispersat manifestanții din preajma parlamentului, notează suspilne.media. În această săptămână Partidul de guvernământ Visul Georgian intenționează să adopte proiectul de lege în a treia și ultima lectură, amintește aceeași agenție de presă.
Euractiv amintește că Georgia a fost cuprinsă de proteste de la începutul lunii aprilie, când partidul de guvernământ Visul Georgian al miliardarului Bidzina Ivanishvili a readus proiectul de lege pe ordinea de zi, la un an după ce a renunțat la acesta sub presiunea protestelor. Proiectul de lege, care ar afecta, de asemenea, mass-media independentă, copiază legislația folosită de Kremlin pentru a reduce la tăcere vocile din opoziție, menționează publicația. Deși ”Visul Georgian” a apărat proiectul de lege, spunând că va crește transparența asupra finanțării externe a ONG-urilor, protestatarii spun că inițiativa este menită să îndepărteze Georgia de obiectivul național de aderare la Uniunea Europeană și este folosită pentru consolidarea puterii, precizează Euractiv.
Înainte de alegerile europene care urmează să aibă lor în mai puțin de o lună, Deutsche Welle publică exemple de Fake News, menite să influențeze opinia alegătorilor. Publicația prezintă mesaje promovate de forțele populiste menite să stârnească panică în societate înaintea votului pentru Parlamentul European. "Ciocolată din greieri" datorită noilor reguli ale UE? Este unul dintre aceste mesaje, care fac trimitere la o postare apărută pe anumite rețele de socializare, în spriinul unei campanii de dezinformare privind aprobarea ingredientelor alimentare pe bază de insecte în UE. Exemplul arată cum se poate crea neîncredere în instituțiile europene folosind imagini false și comentarii înșelătoare, conchide DW.
