Revista presei internaționale: Noi amenințări ale Rusiei la adresa securității euro-atlantice? Social media favorizează răspândirea știrilor false înaintea alegerilor europarlamentare
Presa internațională semnalează noi amenințări ale Rusiei la adresa securității euro-atlantice după publicarea unui proiect privind revizuirea granițelor maritime în Marea Baltică. Mai multe publicații scriu că Statele Unite își revăd poziția față de atacurile aeriene ale armatei ucrainene asupra țintelor aflate pe teritoriul Rusiei. Presa europeană urmărește între timp evoluția campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare în care știrile false au un impact semnificativ asupra opiniei publice. Detalii are Lidia Petrenco.
Presa internațională comentează pe larg apariția în spațiul mediatic a unui proiect al Moscovei de a schimba unilateral granițele maritime ale Rusiei cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică. The Moscow Times observă că propunerea Ministerului rus al Apărării a stârnit îngrijorare din partea vecinilor Federației Ruse din regiune. Astfel, oficiali din Finlanda și țările baltice au acuzat Moscova de o nouă încercare de a destabiliza securitatea regională. Politico notează că proiectul de revizuire a frontierelor maritime ale Rusiei a apărut marți pe portalul juridic al guvernului de la Moscova și i-a alarmat pe aliații occidentali, chiar dacă a fost retras la scurt timp, fără nicio explicație. Potrivit proiectului elaborat de Ministerul rus al Apărării al Rusiei, frontiera maritimă existentă trebuie revizuită, deoarece a fost înființată în 1985 pe baza hărților nautice care nu mai sunt utilizate, precizează Politico.
Publicația suedeză Dagens nyheter presupune că proiectul publicat de Ministerul rus al Apărării a fost doar o modalitate de a crea confuzie și a semnala poziția negativă a Moscovei față de extinderea NATO în regiunea Mării Baltice. Newsweek menționează că recenta aderare a Suediei și Finlandei la alianța NATO, stimulată de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, a inspirat termenul de „lac NATO” pentru Marea Baltică, care este înconjurată total de membri ai alianței, cu excepția Rusiei. Iar Svenska Dabgladet exprimă părerea că „Intenția Rusiei este de a testa mai întâi modul în care va răspunde NATO” la acest demers. Publicația remarcă faptul că încercările Rusiei de a-și extinde teritoriul în Golful Finlandei și dincolo de Kaliningrad coincid cu testele de arme nucleare în Districtul Militar de Sud de la granița cu Ucraina.
În contextul amenințărilor crescânde din partea Rusiei, agenția EFE semnalează că la summitul NATO din iulie, Lituania, Letonia și Estonia se pregătesc să le ceară țărilor membre să-și crească alocările la bugetele apărării până la 2,5% din PIB. Statele baltice însele s-au angajat să aloce pentru apărare chiar 3% din PIB, precizează agenția de presă.
Norvegia va restricționa și mai mult accesul turiștilor ruși din cauza războiului din Ucraina, blocând aproape toată intrarea, a anunțat joi ministerul justiției, citat de Euractiv. Norvegia, membră NATO, care împarte o graniță cu Rusia în zona arctică, pe o lungime de aproape 200 de kilometri, a impus pentru prima dată restricții privind vizele de turism rusești în 2022, amintește publicația.
Newsweek atrage între timp atenția că Statele Unite s-ar pregăti să-și revadă poziția față de atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol aflate pe teritoriul Rusiei. Pentagonul ar fi înclinat să accepte distrugerea acestora, după ce a constatat că asemenea atacuri afectează cu adevărat aprovizionarea cu combustibil a mașinăriei de război a Rusiei, scrie Newsweek. Potrivit publicației, Ucraina a efectuat cu succes cel puțin 13 atacuri asupra rafinăriilor de petrol rusești în timpul conflictului, perturbând cel puțin 14% din întreaga capacitate a acestora. Iar Vocea Americii publică în același context comentariul Președintelui Camerei Reprezentanților din Congresul american, Mike Johnson, potrivit căruia Ucrainei trebuie să i se permită să atace cu arme occidentale ținte aflate pe teritoriul Rusiei pentru a putea riposta eficient.
De ce Rishi Sunak convoacă alegeri generale acum și ce se va întâmpla în continuare? – se întreabă The Guardian. În următoarele șase săptămâni, liderii partidelor politice își vor prezenta argumentele pentru a fi următorul prim-ministru, notează publicația britanică. Rishi Sunak a convocat alegeri generale în Marea Britanie pentru 4 iulie – o zi de joi, așa cum este tradiția. Cu toate acestea, momentul nu este ideal pentru alegătorii din unele părți ale țării, inclusiv din Scoția și Irlanda de Nord, unde vacanțele școlare au început deja și mulți oameni ar putea fi plecați, observă The Guadian. În discursul său recent, premierul a spus că guvernul „a reușit să atingă două obiective majore” - de reducere a inflației și de creștere a economiei mai rapid decât în alte țări din G7. Cu toate acestea, este probabil ca opoziția să susțină că el a fixat alegerile pentru următoarele săptămâni, deoarece economia stagnează și este puțin probabil ca lucrurile să arate mai bine pentru conservatori în toamnă, opinează autorul articolului. Iar The Independent publică patru posibile scenarii pentru rezultatele alegerilor generale, de la varianta potrivit căreia conservatorii pierd locuri, dar rămân cel mai mare partid, până la posibilitatea ca laburiștii să obțină suficiente câștiguri pentru a forma primul guvern în 14 ani.
În perioada premărgătoare alegerilor europene, Euronews constată că Europa Centrală este supusă unui risc crescut de știri false. Statisticile recente arată că cel puțin jumătate din populația unor țări precum Slovacia, Polonia sau Cehia este expusă dezinformării online. Rezultatele arată o tendință periculoasă care este deosebit de alarmantă în perioada premergătoare alegerilor europene. Experții solicitați de Euronews amintesc că aceste state s-au aflat anterior sub influență sovietică, fiecare dintre ele fiind condusă de regimuri comuniste, pro-sovietice, ale căror rămășițe pot fi încă văzute printre anumiți actuali politicieni. Narațiunile false cu privire la războiul din Ucraina, schimbările climatice, imigrația și sănătatea publică, pot fi la fel de răspândite în vestul Europei ca și în est, fiind promovate în special de forțele de extrema dreaptă, constată Euronews. Experții sunt de părere că în prezent oamenii sunt mai susceptibili la dezinformare din cauza modului pasiv în care absorb și digeră informația, mai ales prin intermediul social media: am trecut de la „homo sapiens” la „homo videns” – oameni care privesc.
Guvernul de la Paris a folosit Inteligența Artificială (AI) pentru a-i permite președintelui francez Emmanuel Macron să difuzeze în toate limbile oficiale ale UE discursul susținut pe 25 aprilie la Universitatea Sorbona, a anunțat miercuri ministrul francez pentru afaceri europene, Jean-Noël Barrot, potrivit AFP. Ministrul a postat pe platforma X o serie de înregistrări video, inclusiv un extras din discursul de campanie pentru alegerile europarlamentare, în care Macron spune că se teme de "moartea" UE, referindu-se la creșterea popularității partidelor suveraniste europene care contestă puterea Bruxellesului. Același ministru a precizat că discursul lui Macron, în toate limbile UE va fi disponibil până sâmbătă, tot cu ajutorul Inteligenței Artificiale, conchide France Press.
