Propuneri legislative pentru decăderea din drepturile părintești în caz de neplată a pensiei alimentare și alienare parentală. Ce spun avocații
Acumularea restantelor la plata pensiei de alimentare mai mult de 2 ani ar putea servi drept un temei pentru decăderea din drepturile părintești. De asemenea, în cazul în care se va demonstra că unul din părinți folosește copilul pentru al denigra pe celălalt, va putea fi lipsit de acest drept. Sunt câteva din propunerile incluse într-un proiect de lege prezentat spre consultări publice.
Inițiativa legislativă, a fost elaborată de deputata Angela Munteanu-Pojoga, care susține că în prezent nu există un echilibru între interesul copiilor și drepturile părinților, care după divorț sunt prinși într-un război al orgoliilor. Litigiile cu implicarea minorilor durează în medie până la 2 ani, deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului recomandă soluționarea rapidă a cazurilor. Totodată, acest proiect de lege va aduce în atenție un alt termen, alienarea parentală, care ar putea servi drept temei pentru decăderea din drepturile părintești, a explicat Angela Munteanu-Pojoga.
„Este un termen nou constând în activitatea de denigrare a unui părinte de către celălalt cu intenția înstrăinării copilului de un părinte. În ultimul timp am avut mai multe sesizări din partea cetățenilor și a avocaților vis-a-vis de acest fenomen. Cred că e timpul că e timpul, la fel ca și România care deja are o lege care vizează noțiunea de alinare parentală, dar și în alte țări se utilizează în procesul judiciar acest concept și cred că și Republica Moldova care își dorește să fie o țară europeană trebuie să privească cu mai mult interes acest subiect”, a spus Angela Munteanu-Pojoga.
Anul trecut, Oficiul Avocatului Poporului pentru apărarea drepturilor copilului a fost sesizat în 60 de cazuri despre încălcarea drepturilor la familie și prezența alienării parentale. Pe de altă parte, unii avocați care au participat la consultările inițiativei, susțin că este încă neclar cum va putea fi demonstrată alienarea parentală și că s-au putea recurge la alte măsuri până la a ajunge la decăderea din drepturile părintești.
„Cum, noi probăm alienare parentală? Ea în genere nu există în legislație. Ar fi minunat dacă propunerile care ar veni, să vină să întărească acest lucru, noi să avem o sancțiune. Copii au de suferit”.
„Alienarea parentală, ca ea să constituie temei de decădere din drepturile părintești obligatoriu trebuie să introducem o componență fie de contravenție, fie penală. Curtea a spus, până în prezent decăderea din drepturile părintești este cea mai aspră noțiune. De aceea, înainte ca să ajungem la această sancțiune civilă, trebuie să avem componență fie de contravenție, fie penală. E o formă de violență față de copii. Împreună cu Ministerul Justiției s-ar găsi cea mai bună soluție de a vedea unde se încadrează această formă de violență față de copii.”
Intenția de a decădea din drepturile părintești, în baza alienării parentale ar putea afecta ambii părinți, întrucât și tatăl și mama pot recurge la denigrarea reciprocă prin intermediul copilului, susține reprezentanta Ministerului muncii și Protecției Sociale, Ina Scaticailov.
„Introducerea ca temei de decădere din drepturile părintești în legătură cu alienarea parentală ca sancțiune, deoarece în mare parte în cazurile în care părinții ajung cu întrebarea respectivă în instanța de judecată, este din ambele părți. Atunci putem să ne nimerim în situații când părinții de fapt pot să-i asigure copilului mediu familial, ca el să fie crescut și să nu fie plasat în câteva centre de plasament, dar anume din cauza orgoliilor și neînțelegerilor între ei, ai ambii ar putea să cadă sub incidența acestei norme, atunci va fi un risc ca copilul să rămână fără ambii părinți dacă aplicăm norma din propunerea înaintată”, a explicat Ina Scaticailov.
De asemenea, proiectul de lege stipulează că părintele care are la întreținere un copil va avea dreptul să se adreseze în instanță și să solicite să se stabilească cu domiciliul peste hotare, atunci când celălalt părinte nu este de acord și acest acord nu este motivat. Va fi inclusă posibilitatea copiilor de a fi întreținuți de părinții lor până la finalizarea studiilor sau până la atingerea vârstei de 25 de ani, dacă aceștia își continuă studiile. Întreținerea va putea fi solicitată de copil doar dacă acesta își continuă studiile.
Inițiativa legislativă urmează să mai fie discutată pentru a definitiva textul final.
Autor: Svetlana Bogatu
