Revista presei: Efectele migrației din Republica Moldova
Opinie privind semnarea „Parteneriatului pentru securitate și apărare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană”; efectele migrației din Republica Moldova; mișcările militariste din stânga Nistrului, precum și micșorarea numărului de moldoveni în Federația Rusă - sunt printre principalele teme abordate e presă.
TVR Moldova publică opinia expertului în Securitate și Politici Publice, Andrei Curăraru care consideră că semnarea „Parteneriatului pentru securitate și apărare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană” este o deschidere fără precedent pentru țara noastră în domeniul securității. Andrei Curărău a subliniat că semnarea acestui document de către Republica Moldova, nu contravine statutului de neutralitate a țării. Iar parteneriatele, în special cele orientate spre obiective de pace, sunt ceea de ce are nevoie Republica Moldova.
IPN.md scrie că în anul 2006, în primii ani, migrația a avut un efect pozitiv pentru Republica Moldova, contribuind semnificativ la suplinirea bugetului țării. Potrivit doctorului în socio-economia dezvoltării, Dorina Roșca, primele valuri de migranți au fost caracterizate de persoane care au rămas fără locuri de muncă în urma restructurărilor de după Independență. Ulterior, primii migranți plecați au început să-și integreze familiile în țările gazdă, dând naștere fenomenului migrației familiale. Potrivit doctorului în socio-economia dezvoltării, atunci când sunt elaborate politici de readucere a diasporei acasă, statul trebuie să țină cont de faptul că persoanele plecate trebuie să se reintegreze într-o societate nouă.
Într-un interviu pentru Jurnal TV, vicepremierului Oleg Serebrian declară că regiunea transnistreană nu ar avea prea multă dorință de a implica regiunea într-un conflict deschis, nici cu Chișinăul, cu atât mai puțin cu Ucraina. Oleg Serebrian a menționat că, momentan, nu observă careva mișcări militariste în stânga Nistrului. În același timp, vicepremierul a numit manevrele anunțate de așa numiții pacificatori ruși din regiunea transnistreană de a mișca blindatele de la posturile militare în perioada 17 mai - 17 iunie niște teste de rutină.
IPN.md transnimite declarația analistului politic Igor Boțan, care spune că odată cu micșorarea numărului de moldoveni în Federația Rusă, el a început să crească dramatic în special în Germania, în Marea Britanie și în Franța. Expertul menționează că aceste schimbări au avut loc din motiv că în 2014 au fost introduse pentru prima dată sancțiuni economice împotriva Federației Ruse pentru anexarea Crimeii, a devenit dificil procesul de transfer al banilor și piața muncii în Federația Rusă a suferit o schimbare. Potrivit acesteia, din 2014, când a avut loc anexarea Crimeii, numărul moldovenilor a scăzut de la șapte sute de mii până la aproximativ 80 de mii. Analistul politic a remarcat că războiul din Ucraina are un impact negativ asupra migrației din Republica Moldova.
Ziarul de gardă transmite că merele din Republica Moldova sunt cele mai bine vândute, dar și cele mai „politizate” fructe moldovenești. La capitolul exporturi au cedat în fața strugurilor de masă. Merele trebuie să reprezinte o direcție strategică de dezvoltare a țării, este de părere expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale, Veaceslav Ioniță. Până în 2019, diferența dintre prețul de vânzare al merelor în interiorul țării, dar și în afară, nu era foarte mare, iar în 2023 s-a înregistrat o diferență de 3 ori. Merele exportate au costat de 3 ori mai mult decât cele consumate în interiorul țării, a punctat expertul.
Radio Moldova publică opinia prim-ministrului român, Marcel Ciolacu, care susține că limba „moldovenească” nu mai există și a fost „o invenție” a Federației Ruse. Premierul de la București este de părere că Rusia „vrea să incite” pe tema românilor din Republica Moldova. Reacția vine în contextul în care purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, l-a criticat recent pe Ciolacu, acuzându-l de „imixtiune” în treburile Republicii Moldova, după ce ultimul a făcut referiri la românii care trăiesc în țara noastră. El a adăugat că „pe teritoriul Republicii Moldova există cetățeni moldoveni de origine română” și că în România „există cetățeni români de etnie maghiară” care „sunt minoritari în România, dar sunt cetățeni români”.
Observatorul.md transmite povestea unei tinere din Florești, care a descoperit dragostea pentru hand-made încă de pe băncile școlii, iar acum transformă lutul polimeric în bijuterii. Primii pași în lumea lutului polimeric, Cristina Groza i-a făcut după ce a văzut o meșteră din Rusia modelând o pereche de cercei. Visează să-și deschidă propriul atelier, unde să poată împărtăși frumusețea artei modelatului cu lut polimeric cu alți pasionați.
