Revista presei internaționale: Liderii europeni preocupați tot mai mult de securitatea pe continent
Presa internațională urmărește eforturile liderilor europeni de a spori securitatea pe continent, atât în contextul războiului ruso-ucrainean, cât și în contextul alegerilor europarlamentare din iunie. Publicațiile străine relatează despre rezultatele vizitei liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski la Madrid și ale celei făcute de președintele francez Emmanuel Macron în Germania. Retragerea talibanilor din Afganistan de pe lista de "organizații teroriste" a Rusiei, e un alt subiect comentat de presa internațională, răsfoită de Lidia Petrenco.
Publicația El Pais remarcă gestul regelui Spaniei Felipe al VI-lea , care l-a întâmpinat personal pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la aeroportul din Madrid. Monarhul recurge extrem de rar la asemenea gesturi prin care își manifestă respectul pentru un oaspete venit în Spania, scrie ziarul. Spania promite Ucrainei 1 miliard de euro în 2024 pentru asistență militară și stimularea industriei de apărare a ambelor țări, titrează El mundo, precizând că un acord în acest sens a fost semnat luni de premierul spaniol Pedro Sanchez și Volodimir Zelenski. „Un miliard de euro, care va permite Ucrainei să-și consolideze capacitățile, inclusiv apărarea aeriană necesară pentru a proteja civilii, infrastructura și orașele care continuă să fie supuse atacurilor fără discernământ, așa cum am văzut la Harkov”, a explicat după semnarea acordului premierul Spaniei citat de El Mundo.
Astăzi, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski va sosi în Belgia, unde este planificată semnarea unui alt acord bilateral de securitate și sprijin militar, notează Unian. Potrivit publicației, liderul de la Kiev ar urma să viziteze o bază aeriană de antrenament pentru pilotarea avioanelor de luptă americane F-16 pe care Belgia a decis să le livreze în acest an Ucrainei.
Președintele francez Emmanuel Macron a încercat luni să cucerească inimile germane și să obțină sprijinul pentru planurile sale mărețe pentru Europa în timpul unui discurs de o oră la un festival al tinerilor, relatează Politico. Vorbind în germană și franceză, Macron a spus că Europa se confruntă cu o amenințare existențială și a îndemnat UE să-și dubleze cheltuielile publice pentru a face față provocărilor precum tranziția ecologică, inteligența artificială și apărarea, precizează publicația. Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că în fața a zeci de mii de oameni în mare parte tineri, adunați la Dresda, Macron a lăudat curajul ucrainenilor de a se apăra împotriva atacului rus, subliniind că Pacea Europei va fi decisă în Ucraina. „Pacea nu se poate realiza printr-o capitulare a Ucrainei, ci doar printr-un acord de pace acceptat de Ucraina, a precizat liderul francez, citat de Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Azi, la sfârșitul vizitei președintelui francez în Germania, Emmanuel Macron și cancelarul Olaf Sholz urmează să poarte discuții pentru a stimula apărarea aeriană europeană, notează Bloomberg. Macron subliniază necesitatea unor „decizii istorice”, mai ales pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina. Deutsche welle amintește că Emmanuel Macron urma să vină în Germania în luna iulie a anului trecut, dar vizita de stat a fost amânată din cauza frământărilor sociale din Franța. Pentru Macron situația nu este cu mult mai calmă nici acum, deoarece în preajma alegerilor europarlamentare, sondajele arată că în Franța cel mai puternic partid ar putea deveni formațiunea populistă de dreapta a lui Marine Le Pen. Publicația germană Die Welt relevă în acest context avertismentul lansat de președintele Franței împotriva extremismului de dreapta - Un „vânt rău” bate în Europa, observându-se o „fascinație pentru regimurile autoritare”. „Extremismul de dreapta este real, trebuie să ne trezim”, a avertizat Macron cu doar două săptămâni înainte de alegerile europene, notează Die Welt .
Polonia introduce restricții pentru diplomații din Rusia, în contextul războiului hibrid dus de Kremlin, titrează Rzeczpospolita . Potrivit publicației, diplomații ruși nu vor putea circula liber în regiunea Capitalei Poloneze, fiind introduse anumite restricții de către autoritățile de la Varșovia. The Moscow Times menționează că anunțul a venit după ce Polonia a reținut mai multe persoane suspectate de planuri de atacuri și acțiuni de sabotaj puse la cale de serviciile de securitate ruse. Aceeași publicației observă reacția autorităților de la Moscova, care au promis „măsuri de răspuns”, acuzând totodată liderii polonezi „de rusofobie”.
Iar Bloomberg observă că Statele membre ale Uniunii Europene sunt din ce în ce mai furioase că Ungaria blochează peste 6,5 miliarde de euro ajutor militar de urgență pentru Ucraina. Intransigența Budapestei stârnește discuții între diplomați despre modul în care fondul UE, care va primi în curând profituri din activele rusești înghețate, poate fi protejat de dreptul de veto al Ungariei, menționează publicația. În prezent, Budapesta blochează trei tranșe separate a câte 500 de milioane de euro fiecare din Fondul European de Pace destinat să ajute Ucraina, precizează Bloomberg.
Parlamentul Georgiei urmează să voteze marți pentru a depăși vetoul impus de președinte asupa controversatului proiect de lege privind „agentul străin”, care va obliga organizațiile neguvernamentale, inclusiv insituțiile mass-media, să se înregistreze în calitate de agent străin, în caz că vor primi mai mult de 20 la sută din finanțare din afara țării, relatează Euractiv. Miniștrii de externe ai UE au solicitat repetat guvernului georgian să abroge controversata lege a „agenților străini”, luni, cu o zi înainte ca parlamentul de la Tbilisi să definiitiveze adoptarea legii, și este probabil să decidă asupra potențialelor măsuri în iunie. Publicația Civil notează că în perioada premergătoare adoptării definitive a legii „agenților străini”, și Statele Unite s-au pregătit să impună sancțiuni membrilor partidului Visul Georgian, responsabili de promovarea acesteia și de obstrucționarea integrării euro-atlantice a țării.
Moscova îi va retrage pe talibani de pe lista sa de "organizații teroriste", la peste trei ani și jumătate după ce aceștia au revenit la putere în Afganistan, titrează AFP. Agenția de presă notează că talibanii figurează pe lista de organizații teroriste a Rusiei din 2003, ceea ce nu a împiedicat Moscova să aibă legături cu ei de mai mulți ani, găzduindu-i emisarii. Moscova se arată conciliantă după revenirea talibanilor la putere în august 2021, datorită promisiunii lor de a nu lăsa organizații mai radicale să se stabilească în Afganistan, conchide AFP.
Atacul israelian asupra taberei de corturi din orașul Rafah din Fâșia Gaza, care a ucis 45 de persoane, provoacă proteste internaționale, transmite Reuters. Imagini video obținute de Reuters au arătat un incendiu care izbucnește în întuneric și oameni țipând în panică. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că explozia nu a fost programată să provoace victime civile.„În Rafah, am evacuat deja aproximativ 1 milion de rezidenți necombatanți și, în ciuda eforturilor noastre de a nu face rău, ceva a decurs, din păcate, tragic”, a spus el într-un discurs în parlament care a fost întrerupt de strigătele parlamentarilor opoziției, observă agenția de presă. Atacul israelian a atras o condamnare rapidă din partea Egiptului, Iordaniei, Kuweitului, Turciei, Franței și Qatarului, care au avertizat că ar putea „îngreuna” pașii spre semnarea unui armistițiu, precum și discuțiile pentru eliberarea ostaticilor în războiul dintre Israel și Hamas care se desfășoară din 7 octombrie, a menționat AFP.
