Revista presei internaționale: Secretarul de stat al SUA călătorește în Europa de Est, în timp ce tensiunile cu Rusia cresc; În Georgia continuă protestele față de legea „agenților străini”
Presa internațională relatează despre apelurile tot mai intense ale unor aliați ai Kievului de a permite Ucrainei să atace ținte militare din Rusia cu armele occidentale. Mai multe publicații scriu despre reluarea protestelor din Georgia față de așa-numita lege a agenților străini, iar în Slovacia guvernarea ia măsuri drastice împotriva presei și organizațiilor neguvernamentale după tentativa de asasinat la care a fost supus premierul țării. Relatează Lidia Petrenco.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, vizitează Republica Moldova cu intenția de a arăta un sprijin puternic pentru aspirațiile occidentale ale țării, într-un moment în care Rusia înregistrează o serie de victorii pe câmpul de luptă în Ucraina vecină, constată Euractiv. Publicația menționează că trupele ruse staționează de zeci de ani în regiunea separatistă a RM, la începutul acestui an crescând speculațiile că Moscova ar încerca o anexare totală a teritoriului țării. Blinken va anunța „un pachet robust de sprijin” pentru Moldova, a declarat Jim O’Brien, secretarul adjunct de stat al SUA pentru Europa, citat de Euractiv. El a spus că ajutorul se va concentra în parte pe siguranța energetică, având în vedere că RM a importat până de curând aproape toate gazele naturale din Rusia, și caută metode să diversifice sursele, precizează publicația. Euractiv amintește că Blinken a vizitat ultima oară „mica țară” la câteva săptămâni după invazia Rusiei din 2022 a Ucrainei, când unii au făcut predicții sumbre că Moscova va lovi și Moldova. Oficialii americani spun că nu mai văd vreo amenințare iminentă din partea Rusiei, care are în jur de 1.500 de militari în regiunea transnistreană, aceștia având capacități reduse, conchide publicația.
Blinken călătorește în Europa de Est pe măsură ce tensiunile cu Rusia cresc, titrează Reuters. Agenția de presă menționează că miercuri, Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, urmează să vină la Chișinău, aceasta fiind prima oprire a unui scurt turneu în Europa. Călătoria înaltului diplomat al SUA are loc în timp ce Ucraina încearcă să evite intensificarea atacurilor rusești în est și în timp ce președintele Vladimir Putin avertizează că permisiunea ca Ucraina să folosească arme occidentale pentru a lovi în interiorul Rusiei, ar declanșa un conflict global, observă Reuters.
Între timp, țările occidentale își intensifică apelurile pentru a permite Ucrainei să atace ținte militare din Rusia cu armele pe care le primește din partea aliaților, scrie The New York Times. Potrivit publicației americane e o problemă stringentă în condițiile în care Rusia își adună trupe la granița de nord a Ucrainei, amenințând cu o nouă ofensivă.
The Wall Street Journal remarcă poziția exprimată la Berlin de președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat că forțele ucrainene au voie să folosească rachete de croazieră furnizate de Franța pentru a lovi teritoriul Rusiei. Singura condiție ar fi ca atacurile să vizeze exclusiv ținte militare, precizează publicația. The Wall Street Journal notează că Macron a făcut aceste comentarii în timpul unei conferințe comune de presă cu cancelarul german Olaf Scholz, care se împotrivește atacurilor cu arme occidentale pe teritorul Rusiei pentru a evita implicarea directă a țărilor NATO în conflict. Kievul și unii aliați europeni presează din ce în ce mai mult administrația Statelor Unite să accepte lovituri cu rachete occidentale asupra teritoriului rus, inițiativă care nu e susținută de toate țările NATO, amintește The Wall Street Journal. Rusia lansează atacuri aeriene de pe teritoriul său asupra localităților Ucrainei, a precizat președintele francez Emmanuel Macron citat de publicația Welt, potrivit căreia cancelarul german rămâne totuși rezervat față de această inițiativă.
Berlinul și Washingtonul ar fi amenințat că vor suspenda livrările de rachete antiaeriene către Kiev după ce unele rachete sol-aer Patriot ar fi atacat teritoriului Rusiei, scrie tabloidul german Bild, fără a-și dezvălui sursele. Tendințele par totuși să se schimbe pe fondul argumentelor că intedicția de a folosi arme occidentale pentru a ataca teritotiul rusesc a permis Rusiei să-și adune trupe la granița cu Ucraina și să declanșeze la începutul acestei luni o nouă ofensiva în regiunea Harkov, explică Bild. Câștigurile Rusiei împing Casa Albă să revizuiască unele linii roșii, titrează Washington Post. Pentru a combate progresele Rusiei în Ucraina, președintele Biden ia în considerare două noi contramăsuri dure: pedepsirea Chinei pentru furnizarea de tehnologie cheie Moscovei și permisiunea de a ataca teritoriul Rusiei cu rachete americane cu rază scurtă de acțiune, scrie publicația. „Astăzi, mulți experți occidentali sunt gata să admită că pentru Washington, războiul din Ucraina nu este existențial”, titrează Le Monde. Reticența administrației Biden de a le permite ucrainenilor să răspundă decisiv ofensivei ruse pune la îndoială fiabilitatea Statelor Unite în rândul unor aliați occidentali, mai comentează publicația franceză.
Presa străină atrage atenția asupra votului de marți din Parlamentul Georgiei, care cu sprijinul majorității a trecut peste veto-ul prezidențial asupra proiectului de lege care obligă organizațiile neguvernamentale finanțare din străinătate, să se înregistreze ca „agenți străini”. Votul prin care au fost ignorate obiecțiile președintelui Georgiei Salome Zourabichvili, ale cărei puteri sunt în mare parte ceremoniale, pregătește scena pentru ca președintele parlamentului să semneze proiectul de lege în zilele următoare, notează Reuters. Georgia Today relatează că protestele față de această lege au fost reluate, ieri, mai mulți manifestanți blocând bulevardul central Rustaveli din fața Parlamentului.
La mai puțin de două săptămâni după o tentativă eșuată de asasinat asupra primului ministru Robert Fico, Slovacia revine în atenția publică. De această dată pe fondul politicilor guvernului împotriva libertății presei și a normelor democratice, constată Politico. Potrivit publicației, Deputații Partidului Național Slovac, un partener important în coaliția de guvernământ de stânga-populistă a țării, au prezentat luni proiecte de amendamente la legea presei, introducând un „drept la o corecție”, ceea ce înseamnă că la cerere, instituțiile mass-media vor trebui să corecteze articolele. Publicația slovacă Spectator amintește că zilele trecute, parlamentul a căzut de acord asupra textului unei rezoluții care condamnă atacul asupra premierului. Documentul sugerează între altele că mass-media și organizațiile neguvernamentale ar fi responsabile pentru atacul săvârșit asupra premierului, pentru că ar fi răspândit ură în societate, și nu informații bazate pe fapte, notează Spectator.
Între timp, presa internațională continuă să reflecte campania electorală pentru alegerile generale din Mexic, care urmează să aibă loc pe 2 iunie. Bloomberg relatează că alegerile din Mexic sunt cele mai violente din 2018, înregistrând până acum aproape 750 de victime supuse violenței politice, care variază de la amenințări la răpiri și crime, precizează publicația. Din luna septembrie, au fost uciși 34 de candidați, relevă publicația. În timp ce Mexicul se pregătește pentru cele mai mari alegeri din istoria sa, crima organizată atacând deseori candidații locali din zonele țării în care domină cartelurile, stârnind îngrijorarea experților că acestea ar putea fi cele mai sângeroase alegeri din Mexic vreodată, constată Associated Press. Pe 2 iunie, alegătorii din mexic își vor alege președintele, 628 de Congresmeni și mii de poziții locale.
