Revista presei internaționale: SUA sprijină Chișinăul pe fondul pericolului rusesc; Ce inovații implementează Rusia și Ucraina pentru a se impune pe câmpul de luptă?
Presa internațională reflectă impactul turneului realizat de secretarul american de stat Antony Blinken în Europa de est, care a început ieri, cu o primă escală la Chișinău. Mai multe publicații scriu că țările UE vor să convină săptămâna viitoare asupra cadrelor de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, în timp ce țările din estul blocului comunitar își securizează și mai mult frontiera în fața migranților care vin dinspre Belarus. Detalii are Lidia Petrenco.
Secretarul american de stat Antony Blinken își etalează la Chișinău sprijinul pentru Republica Moldova, amenințată de Rusia, titrează The New York Times. Publicația face referire la promisiunea lui Blinken de a oferi un ajutor de 135 de milioane de dolari Chișinăului, pentru a contracara influența Rusiei. ABCnews subliniază că susținerea financiară e destinată în special sectorului energetic și combaterii propagandei ruse. Associated Press notează la rândul său că întărirea capacității RM de a rezista interferenței ruse, este deosebit de importantă pentru a asigura alegeri libere și corecte în toamna acestui an și pentru continuarea parcursului european al statului. Secretarul american de stat a menționat citat de aceeași agenție de presă că „dezinformarea este una dintre cele mai puternice arme hibride folosite de Rusia în Republica Moldova, dar și în Georgia, ambele state fiind candidate pentru aderare la Uniunea Europeană.
Reuters scoate în evidență aprecierile lui Blinken făcute în conferința comună de presă cu președintele Maia Sandu privind rezistența de care dă dovadă Republica Moldova în fața războiului hibrid al Rusiei. În contextul războilui din Ucraina vecină, Antony Blinken a menționat că armele americane livrate Kievului contribuie la stabilizarea liniei frontului, notează Reuters. Întrebat dacă Statele Unite vor permite Kievului să riposteze cu arme americane, atacând teritoriul rus, Blinken a spus că Washingtonul ar urma să-și revadă poziția în această privință, mai scrie Reuters.
Deutsche Welle observă prognozele optimistice făcute de diplomatul american, care s-a arătat convins că „situația pe front se va schimba, iar Rusia nu va domina lumea”. Secretarul de stat american a menționat, citat de publicația germană, că după ce au început să primească din nou arme din partea SUA, militarii ucraineni au reușit să stabilizeze situația de pe front, ceea ce ar însemna un „început al eșecului armatei ruse”. Ne angajăm ca Ucraina să câștige războiul cu ajutorul sprijinului de neclintit al Statelor Unite, iar la summitul NATO de luna viitoare se vor vedea rezultate notabile în favoarea Kievului, a mai spus Blinken, citat de DW. Între timp, Politico observă că Berlinul renunță cu prudență la rezervele pe care le are atunci când vine vorba de a-i permite Ucrainei să lovească ținte militare din interiorul Rusiei cu arme livrate de Germania. Însă deocamdată, acest lucru nu a fost spus chiar atât de clar precum au făcut-o alte țări, remarcă Politico. Marți, cancelarul Olaf Scholz a declarat că Ucraina ar putea folosi arme furnizate de germani „în conformitate cu dreptul internațional”, precizează Politico.
Rusia crește impozitul pe venit pentru bogați pentru a plăti războiul din Ucraina, titrează The Wall Street Journal. Moscova a lansat planuri de a majora drastic taxele pentru cei cu venituri mari și companii, pentru a umple cuferele statului și a finanța ceea ce vede ca pe un război de lungă durată în Ucraina, explică publicația. Modificările propuse, care ar intra în vigoare de anul viitor, vor aduce în plus 2,6 trilioane de ruble, sau aproximativ 29 de miliarde de dolari, precizează The Wall Street Journal. Cheltuielile militare ale Federației Ruse se ridică la peste 6% din PIB, apropiindu-se de nivelurile atinse de Uniunea Sovietică în apogeul Războiului Rece, remarcă publicația.
Ucraina va primi radare zburătoare suedeze ASC-890. Cum poate acest lucru să schimbe situația de pe front? – se întreabă BBC. Suedia a anunțat că își transferă cel mai mare pachet de ajutor militar în Ucraina, care va include radare zburătoare unice, remarcă agenția de presă. Transferul unor astfel de avioane în Ucraina este o veste mare și importantă, deoarece acestea vor întări semnificativ forțele aeriene ale Forțelor Armate ucrainene după ce vor primi și avioane F-16 de la aliații occidentali. Un radar zburător, fiind la o altitudine mare, este capabil să monitorizeze spațiul aerian pe o rază mai mare decât radarele de la sol, care sunt limitate la orizont. Acum, Forțele Armate ucrainene nu au astfel de avioane, remarcă BBC.
The New York Times povestește despre punerea în funcțiune a primei noi fabrici importante de armament a Pentagonului, construită de când Rusia a invadat Ucraina. Muncitorii turci cu căciuli portocalii sunt ocupați să despacheteze lăzi de lemn imprimate cu numele Repkon, o companie de apărare cu sediul în Istanbul, relatează publicația americană. Fabrica va produce în curând aproximativ 30.000 de obuze de oțel în fiecare lună pentru obuzierele de 155 de milimetri care au devenit cruciale pentru efortul de război al Kievului, notează publicația. Pentru a menține echipajele de artilerie din Ucraina, Pentagonul a stabilit anul trecut un obiectiv de producție de 100.000 de obuze pe lună până la sfârșitul anului 2025. Obiectivul de 100.000 pe lună reprezintă o creștere de aproape zece ori a producției față de acum câțiva ani.
Euractiv scrie că țările UE speră să convină săptămâna viitoare asupra cadrelor de negociere dintre Ucraina și Republica Moldova, deși rămân unele obiecții din partea Ungariei. Potrivit pulbicației, Belgia, care deține președinția rotativă a UE până la sfârșitul lunii iunie, a făcut presiuni pentru o discuție la nivelul ambasadorilor țărilor membre pentru a analiza prinicpalele obstacole în calea demarării negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. După mai multe săptămâni de discuții asupra cadrelor de negociere ale celor două state candidate, aproape toate cele 27 de țări membre susțin organizarea primelor Conferințe interguvernamentale, care ar lansa negocierile oficiale pe 25 iunie, notează Euractiv. Cu toate acestea, Ungaria continuă să blocheze începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, dar nu și cu Republica Moldova, remarcă aceeași publicație precizând că guvernul de la Budapesta mai cere Kievului să facă anumite reforme la capitole ce țin de drepturile minorităților naționale, comerț, anticorupție, agricultură, piața internă și relațiile de bună vecinătate.
Poliția belgiană a percheziționat biroul Parlamentului European și locuința de la Bruxelles a unui membru al personalului parlamentar despre care se crede că a jucat „un rol semnificativ” într-o operațiune de interferență rusă, scrie The Guardian. Autoritățile franceze au efectuat și o percheziție în biroul parlamentului european al angajatului din Strasbourg, la cererea magistratului de instrucție belgian care supraveghează ancheta privind corupția și ingerința Rusiei. După o investigație cehă asupra site-ului cu sediul la Praga, prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo, a declarat luna trecută că o rețea de interferență pro-rusă este activă în mai multe țări europene, inclusiv în Belgia. Obiectivul, a adăugat el, a fost de a ajuta la alegerea mai multor candidați pro-ruși pentru parlamentul european la alegerile de săptămâna viitoare și de a consolida „o anumită narațiune pro-rusă în acea instituție”.
Euronews scrie că între timp că Uniunea Europeană ia măsuri pentru a-și securiza frontiera de est unde Rusia și Belarusul au început să trimită migranți cu misiunea de a destabiliza situația de la graniță. Astfel, Polonia își întărește frontiera cu Belarusul după ce marți, un migrant l-a rănit grav cu un cuțit pe un soldat polonez. Premierul Donald Tusk a dezvăluit citat de Euronews că de-a lungul graniței cu Belarusul va fi înființată o zonă tampon de 200 de metri, pentru a preveni afluxul de migranți.
Rusia vrea să atragă Belarusul în război cu Ucraina, însă președintele autoritar Alexandr Lukașenko manevrează pentru că se teme de răzbunarea Kievului, scrie Reczpospolita. Lukașenko nu poate ignora faptul că la doar 40 de km de granița cu Ucraina, în Mozyr, se află una dintre cele două rafinării ale Belarusului care asigură țara cu combustibil, observă publicația poloneză.
Presa internațională continuă să observe efectele încălzirii globale, tot mai frecvente. Independent scrie că India se învârte sub un val de căldură extremă, iar temperatura aerului în capitala Delhi se apropie de recordul de 50 de grade Celsius - cu nouă grade peste norma înregistrată în această perioadă a anului.
Le Monde caută răspuns la întrebarea - Cât de mult pot afecta ecranele sănătatea mentală și fizică a copiilor și adolescenților? În timp ce tehnologia digitală invadează viața de zi cu zi, întrebarea chinuiește și dezbină familiile, profesioniștii din educație și sănătate, cercetători și politicieni, până la cel mai înalt nivel al Statului, constată publicația franceză.
