Revista presei: Rezultatele vizitei la Chișinău a Secretarului de stat american, Antony Blinken
Vizita la Chișinău a Secretarului de stat american, Antony Blinken și susținerea pe care a anunțat-o oficialul pentru Republica Moldova, precum și continuarea discuțiilor privind modificarea legislației pentru reglementarea mai explicită a noțiunii de „trădare de patrie”, sunt printre principalele teme abordate de presă.
TV8.md scrie că Antony Blinken a venit într-o vizită în Republica Moldova pentru a aduce din partea președintelui american Joe Biden angajamentul ferm pentru suveranitatea și succesul Moldovei. Oficialul american a declarat că Sistemul energetic al Republicii Moldova se va bucura de sprijinul financiar al Statelor Unite ale Americii. Antony Blinken a anunțat pentru acest sector investiții de 85 de milioane de dolari, care va ajuta Republica Moldova să-și întărească rețeaua electrică. Aceeași sursă transmite că Statele Unite ale Americii pregătesc un sprijin financiar de 50 de milioane de dolari pentru Republica Moldova. Potrivit secretarului de stat american, Antony Blinken, cele 50 de milioane de dolari sunt destinate să sprijine continuarea eforturilor de curățarea a sistemului justiției, dar și să consolideze capacitățile Republicii Moldova în fața interferențelor rusești.
Ziarul de Gardă atrage atenția la declarația lui Antony Blinken că SUA au un nou pachet de sancțiuni pentru cei care încearcă sau caută să submineze democrația R. Moldova. Oficialul american a oferit acest răspuns la remarca publicației că oligarhii proruși, incluși deja pe lista sancțiunilor SUA, sunt lăsați să-și promoveze sponsorizat discursurile propagandistice pe platformele americane, inclusiv pe facebook. Oficialul american a menționat totuși că platformele americane sunt entități independente și-și iau propriile decizii. Totuși, dacă vor exista informații privind abuzul acestora, vor fi luate acțiunile necesare, a punctat Blinken.
Realitatea.md transmite că Statele Unite ale Americii și ceilalți parteneri ai Republicii Moldova folosesc sancțiuni împotriva celor care vor să submineze democrația în țara noastră. Secretarul de stat american, Antony Blinken a explicat că SUA au alocat 774 milioane de dolari pentru a consolida instituțiile moldovenești și a contracara acțiunile ce vin din partea Federației Ruse, inclusiv dezinformarea, și suplimentar se discută pentru a oferi încă 50 de milioane de dolari.
Deschide.md publică declarația făcută de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu care susține că lupta cu corupția este una dificilă și lungă, însă autoritățile de la Chișinău sunt hotărâte să o ducă până la capăt. Șefa statului a menționat că beneficiile directe ale sprijinului american sunt evidente. Potrivit președintei, prin sancționarea celor care încearcă să destabilizeze Republica Moldova, Statele Unite ale Americii contribuie la securitatea țării noastre.
Dezinformarea care are loc sub îndrumarea unui stat străin și aduce prejudicii securității naționale poate fi calificată drept trădare de patrie, este de părere deputatul PAS, Adrian Cheptonar, citat de IPN.md. Membrul Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului susține că guvernarea PAS a decis reglementarea mai explicită a noțiunii de „trădare de patrie”, iar în baza noii legi vor putea fi sancționate, inclusiv, persoanele care au creat la Moscova blocul politic „Victoria”. Potrivit unui amendament propus, articolul 337 din Codul Penal, urmează să fie modificat, iar noțiunea de „trădare de patrie” să fie reglementată mai explicit.
Amendamentul a fost comentat și de expertul în politică externă Mihai Isac, care într-un interviu pentru Moldova 1, a declarat că Republica Moldova plătește consecințele a trei decenii de ignorare a unor acțiuni antistatale, iar acum Rusia recurge la toate mijloace de luptă împotriva cetățenilor moldoveni, pe care îi folosește în războiul hibrid. Expertul s-a referit la inițiativa Comisiei parlamentare de profil de amendare a Codului penal pentru „trădare de patrie”. „Toate statele democratice își dezvoltă anticorpi legislativi pentru a-și apăra democrația, iar Republica Moldova încearcă să adapteze legislația națională la noile provocări de securitate”, a comentat Isac.
Republica Moldova se află într-un război asimetric, susține ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, citat de Moldova 1. Pe de o parte, rezistența ucraineană a eliminat amenințarea militară directă, pe de altă parte Rusia încearcă să destabilizeze Chișinăul prin imixtiune în alegeri, a declarat Anatolie Nosatîi la Forumul de Securitate Schuman de la Bruxelles. Soluția ar fi o abordare colectivă a problemelor de securitate, pentru că în lumea de azi interdependențele se transformă în armă, susține acesta.
Dacă Referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar avea loc duminica viitoare, 57.9%, ar vota pentru, cu 2.6% în plus față de luna aprilie, scrie JurnalTV.md. Potrivit datelor companiei sociologice „Date Inteligente”, 30.9% din respondenți ar fi contra și 11.2% au răspuns că nu știu sau au refuzat să răspundă. Autorii sondajului au inclus de această dată și o întrebare cu privire la o eventuală ieșire a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente. Pentru ieșirea din CSI optează 40.5% din moldoveni, 35.5% se declară împotrivă și 24% sunt incerți.
Anticorupție.md transmite că la sfârșitul lunii iunie ar putea deveni clar cine va lua locul firmelor afiliate lui Ilan Șor la Aeroportul Internațional Chișinău. Instituția a anunțat inițierea unei noi licitații publice pentru spațiile comerciale, după ce alte două tentative au eșuat. Pentru eficientizarea procesului, noua licitație se va desfășura conform noilor criterii, a mai adăugat sursa citată.
Gazeta de Chișinău scrie că anul acesta a fost înregistrat un număr-record de elevi cu nota zece, din oficiu, la examenele de bacalaureat. Este vorba de 2.594 de elevi cu nota „10”, din oficiu, la limba străină, iar 61 – la informatică. Anul trecut au fost cu 400 de elevi mai puțini. Începând cu sesiunea de bacalaureat 2024, nota „10” (zece), din oficiu, este acordată și candidaților care au susținut, pe parcursul claselor a X-a – a XII-a, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor specifice domeniului informaticii.
