Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO: Ucraina nu poate câștiga războiul cu Rusia fără libertatea de a ataca teritoriul rus
Ucraina nu poate spera să câștige războiul cu Rusia "dacă trebuie să lupte cu o mână la spate", a declarat generalul Mircea Mîndrescu, fost comandant în cadrul NATO, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova. Afirmațiile sale vin în contextul în care tot mai multe state își pun întrebarea dacă armele oferite Ucrainei pot fi folosite pentru a ataca Rusia. Polonia a transmis ieri că Ucraina este liberă să folosească armele furnizate de Varșovia împotriva teritoriului rus. În același timp, liderul francez Emmanuel Macron a precizat, după o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz, că ucrainenii ar putea ataca cu arme occidentale bazele de unde Rusia lansează rachete, dar nu și alte obiective.
„Primul aspect pe care trebuie să-l avem în vedere, e să înțelegem cu adevărat ce înseamnă teritoriul Rusiei, cel care este recunoscut internațional de dinainte, din 2014, cel de după 2014 până în 2022, cel de după 2022? Este o problemă la care trebuie să răspundem, s-au referit la posibilitatea de a lovi sau nu obiective militare care se găsesc pe teritoriul Federației Ruse ca să în cităm cumva, pe de o parte. Pe de altă parte, există niște principii, niște reguli ale luptei armate care dictează ca obiectivele militare, ca țintele să fie lovite, mai ales cele care pun în pericol dispozitivul care lovesc. Nu poți să visezi la o victorie militară dacă nu ai capabilitatea și nu ai libertatea de a angaja adversarul în toate domeniile militare, mă refer spațiu terestru, aerian, naval, etc. Nu poți să crezi că poți învinge o forță militară, dacă nu o poți angaja pe întreaga fâșie de responsabilitate pe care o ai și dacă nu te poți angaja, acele elemente militare care te lovesc”.
Dincolo de argumentele militare, există și cele politice, consideră Mircea Mîndrescu.
„Există un dar în toată această chestie, dincolo de care sunt argumentele militare sunt cele politice și uneori argumentele politice fac ca anumite chestiuni care par logice și simple din punct de vedere militare să fie ilogice politice. Toate aceste laturi trebuie avute în vedere alături de cea militară. În momentul în care vrei să analizezi ce este de făcut, ce nu este de făcut, ce poți să faci și ce nu poți să faci. La nivel politic ar putea să nu se ajută la un compromis Rusii nu mai fac multe din acele greșeli s-au perfecționat. Rusia va reacționa și nu refer neapărat la o reacție militară. O văd militar acționând pe teritoriul Ucrainei, dar nu o văd acționând militar pe teritoriul unor state care furnizează mijloace militare Ucrainei. Dacă ar lua, aș vedea Rusia luând alte măsuri din alte domenii”.
Între timp, presiunea asupra președintelui american Joe Biden de a permite Ucrainei să folosească armele furnizate de Vest pentru a ataca teritoriul Rusiei este în creștere. Aliați ai SUA au semnalat în această săptămână că sunt deschiși față de această opțiune.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat miercuri că poziția Washingtonului în această chestiune se va „adapta și ajusta” în funcție de evoluția condițiilor de pe câmpul de luptă. În prezent, Blinken se află la Praga, pentru o întâlnire a miniștrilor de externe NATO, scrie BBC.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby, a declarat că, deși sprijinul SUA pentru Kiev a evoluat, „în acest moment, nu există nicio schimbare în politica noastră”.
Ucraina se străduiește să contracareze ofensiva rusă în est, în timp ce orașul Harkov suferă săptămâni de atacuri mortale, deseori lansate din avanposturile militare ruse de lângă granița cu Ucraina.
Președintele francez Emmanuel Macron pledează de ceva timp pentru o intervenție mai directă în războiul din Ucraina. Alți lideri occidentali, de asemenea, par să fie deschiși la această idee.
„Acțiunea defensivă nu se limitează la propriul teritoriu, ci include și teritoriul agresorului”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german, subliniind prudența publică a cancelarului german Olaf Scholz.
Săptămâna trecută, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru The Economist că Occidentul ar trebui să permită Ucrainei să se apere prin lovirea bazelor militare din Rusia. „Ucraina are dreptul să se apere, iar acest lucru include țintele de pe teritoriul rus”, a subliniat el.
„Depinde de Ucraina să decidă cum să folosească armele britanice”, a spus secretarul de Externe al Marii Britanii, Lord Cameron, la începutul acestei luni. De asemenea, ministrul adjunct al apărării polonez a afirmat săptămâna aceasta că ucrainenii pot utiliza armele poloneze „cum consideră de cuviință”*.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat anterior limitele impuse de țările occidentale privind utilizarea armelor lor, afirmând că este „nedrept”, dar a recunoscut că Ucraina nu poate risca pierderea sprijinului partenerilor săi.
Vladimir Putin avertizează Europa cu privire la „consecințe grave”
Rusia va impune „consecințe grave”, în special pentru „țările mici” din Europa, a avertizat Vladimir Putin.
„În Europa, în special în țările mici, ar trebui să se știe cu ce se joacă,” a avertizat Vladimir Putin, subliniind că multe țări europene au „teritoriu mic” și o „populație densă.” Liderul rus a insistat că responsabilitatea pentru orice lovituri pe teritoriul rus va reveni furnizorilor occidentali de arme, chiar dacă atacurile vor fi efectuate de forțele ucrainene.
Unele țări NATO manifestă îngrijorare
În ciuda acestor amenințări, unele țări NATO manifestă îngrijorare. Joi, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că nu consideră necesar să se lovească bazele militare rusești și a îndemnat Occidentul să ofere Ucrainei mai multe sisteme de apărare aeriană. Totuși, se crede că Ucraina a folosit deja arme occidentale pentru atacuri pe teritoriul rus, însă fără a face prea multă vâlvă.
Unele țări au furnizat deja Ucrainei arme „fără condiții”, însă „nu totul” a fost informat publicului, a declarat ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braze. Alte state au fost mai deschise în acordarea permisiunii ca armele să fie folosite în interiorul Rusiei. Statele Unite au livrat Ucrainei mii de arme defensive, tancuri și sisteme de apărare aeriană. Începând din aprilie, au trimis și cea mai lungă versiune de rachete ATACMS, capabile să călătorească până la 300 km (190 de mile).
Până în prezent, Ucraina a folosit drone pentru a ataca ținte tot mai adânc pe teritoriul rus. La începutul acestei săptămâni, s-a raportat că dronele ucrainene au reușit să lovească un radar de avertizare timpurie în apropierea orașului Orsk, situat la aproximativ 1.500 km (932 de mile) de granița cu Ucraina.
