Revista presei internaționale: Afirmarea dreptei radicale în Europa; Președinții Boliviei și Zimbabwe - principalii oaspeți ai forumului economic de la Sankt Petersburg
Presa internațională continuă să facă previziuni privind rezultatele alegerilor europarlamentare care încep azi în câteva țări membre ale Uniunii Europene și care vor continua în alte state până la sfârșitul acestei săptămâni. Mai multe publicații își focalizează atenția asupra ceremoniilor din Franța dedicate celei de-a 80-a aniversări a debarcării aliaților în Normandia. În vizorul presei internaționale este și forumul economic de la Sankt Peterburg, abandonat de oamenii de afaceri occidentali după invazia rusă în Ucraina. Cu un rezumat al celor mai importante articole dedicate acestor subiecte vine Lidia Petrenco.
Politico anticipează că dacă sondajele sunt corecte, atunci alegerile pentru Parlamentul European din această săptămână vor reface peisajul politic al continentului. În toată Europa, dreapta radicală este în creștere, iar alegerile europarlamentare ar urma să arate care e adevărata popularitate a acestora în rândurile alegătorilor din țările membre ale blocului comunitar. În Franța, partidul de extremă-dreapta Mitingul Național este pe cale să primească o treime din voturi , mai mult decât dublul sprijinului celui mai apropiat rival al său, partidul Renaștere al președintelui Emmanuel Macron, relevă publicația. În Germania, în ciuda unei serii de scandaluri, AfD se situează pe locul doi, înaintea fiecărui partener din coaliția de guvernare a cancelarului Olaf Scholz. Și în Italia, partidul de dreapta al premierului Giorgia Meloni, Frații Italiei, este cu mult înaintea altor grupuri. Pe un continent care s-a mândrit că a pus în odihnă fantomele lui Hitler, Mussolini și Franco, reapariția dreptei radicale ca forță politică vine ca un șoc, constată Politico. În urmă cu cinci ani, la alegerile pentru Parlamentul European din 2019, succesul electoral al ecologiștilor i-a determinat pe liderii continentului să lanseze o restructurare epocală a economiei, menită să facă Uniunea Europeană neutră din punct de vedere climatic până în 2050, amintește Politico. Anul acesta, performanța partidelor considerate cândva prea toxice pentru a coopera cu ele, va avea probabil un efect semnificativ, deoarece liderii europeni își dau seama că dreapta radicală nu se mai află la periferia vieții politice și nu mai poate fi ignorată, conchide Politico.
După europarlamentare Uniunea Europeană va avea ochii ațintiți asupra unui alt vot crucial pentru viitorul blocului comunitar, notează Le Monde, amintind că pe 5 noiembrie, de cealaltă parte a Atlanticului, americanii își vor alege următorul președinte. Posibilitatea revenirii republicanului Donald Trump la Casa Albă îi pune în gardă pe liderii europeni, notează publicația, remarcând aminitirile neplăcute pe care le-a lăsat în timpul fostului său mandat părintele sloganului „America înainte de toate”. Astăzi, în afară de premierul maghiar, Viktor Orban, niciun lider european nu este mulțumit de ideea ca Trump să preia din nou conducerea Statelor Unite și să se distanțeze de Europa, observă Le Monde.
Între timp, actualul președinte american, Joe Biden se află în Franța, alăturându-se festivităților care marchează cea de-a 80-a aniversare a debarcării aliaților în Normandia. Călătoria lui Biden are loc pe fondul celor mai devastatoare lupte de pe continent de după cel de al Doilea Război Mondial care se duc în prezent în Ucraina, notează Euronews. Ajuns la Paris miercuri, Biden va vizita terenul din apropierea plajelor din Normandia, unde se află mii de morminte ale soldaților americani uciși în timpul uneia dintre cele mai mari bătălii ale celui de-al Doilea Război Mondial, precizează postul paneuropean de televiziune.
Ucraina a folosit în ultimele zile arme americane pentru a lovi ținte militare de pe teritoriul Rusiei, scrie Associated Press. Agenția de presă precizează că armamentul trimis de Statele Unite a fost folosit după ce liderul de la Casa Albă a permis ca acestea să fie utilizate pentru a apăra Kharkovul , al doilea oraș ca mărime al Ucrainei. Publicația germană Welt descrie ultimele evoluții de pe câmpul de luptă ca pe o „catastrofă strategică” pentru Moscova. În ciuda pierderilor enorme, armata rusă a obținut un succes minim în ofensiva sa de la Harkov lansată pe 10 mai. Dar o știre mult mai importantă pentru Kiev este că mișcarea făcută de Moscova a scos la iveală incapacitatea armatei ruse de a deschide un nou front care să aducă eficiență pentru ofensiva sa în estul Ucrainei, scrie Welt.
Pe fondul efortului de război dus de Rusia, BBC își îndreaptă atenția spre Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, cândva unul dintre principalele evenimente din calendarele politicii și economiei rusești, la care participau importanți lideri occidentali. Miercuri, presa rusă a raportat în detaliu că peste 17 mii de oameni vor veni la eveniment. Dar, în programul extins al forumului aproape că nu există oameni de afaceri din țările occidentale, subliniază BBC, precizând că Europa va fi reprezentată doar de liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, și de ministrul maghiar de externe Peter Szijjártó. Principalii oaspeți ai forumului economic de la Sankt Petersburg, potrivit RBC, în acest an vor fi președintele Boliviei și cel din Zimbabwe. O mare intrigă trezise participarea la forum a talibanilor, care au preluat complet puterea în Afganistan în 2021 și care sunt declarați oficial în Rusia teroriști, observă BBC. Judecând după program, spre deosebire de anii precedenți, forumul nu trezește prea mult entuziasm nici măcar în rândul marilor oameni de afaceri ruși. Dintre cei mai bogați douăzeci de ruși (conform Forbes), doar trei sunt programați să vorbească la sesiunile forumului, remarcă agenția de presă.
Douăsprezece state membre UE fac eforturi pentru următorul pas cheie în procesul de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru a lansa oficial discuțiile de aderare până la sfârșitul lunii iunie, potrivit unei scrisori adresate președinției belgiene a UE, văzută de Euractiv. „Solicităm în comun adoptarea cadrelor de negociere pentru Ucraina și Moldova de către Consiliul Afaceri Generale cel târziu în iunie, pentru a convoca Conferințe interguvernamentale cu ambele țări până la sfârșitul lunii iunie 2024”. Belgia, care deține președinția rotativă a UE până la sfârșitul acestei luni, a făcut eforturi în ultimele săptămâni pentru a ajunge la o decizie în această problemă. O conferință interguvernamentală cu o țară candidată marchează începutul oficial al discuțiilor de aderare, un proces care durează de obicei ani de zile, precizează Euractiv.
Iar Financial Times descrie modul în care invazia Rusiei și sancțiunile occidentale au afectat activitatea gigantului rus Gazprom, care, la începutul lunii mai, a raportat prima pierdere anuală în 25 de ani de peste 600 de miliarde de ruble. Potrivit unui raport despre impactul sancțiunilor, Gazprom nu va putea restabili volumele vânzărilor de gaze pierdute din cauza invaziei pe scară largă a Ucrainei în următorii 10 ani. Rusia nu a reușit să facă față pierderii pieței europene, iar China, pe care autoritățile ruse o numesc adesea în mod public noua piață principală pentru companiile rusești, e gata să plătească mult mai puțin pentru gaz. Până în 2035, exporturile, în cel mai bun caz, vor fi doar o treime din nivelul de dinainte de război, în condițiile în care autorii raportului prevăd că cota Gazprom pe piața globală va continua să scadă.
