INTERVIU// Laurențiu Pleșca: Noi am demonstrat prin acest număr record de cetățeni români din R. Moldova care au venit la vot că facem parte din UE
Cu o prezență la urne de aproximativ 57 de mii de alegători, Republica Moldova s-a situat pe primul loc printre țările unde au votat comunitățile de români. Cum se explică acest interes sporit, comparativ cu precedentul scrutin europarlamentar, din 2019, la care au participat circa 38 de mii de alegători an discutat cu expertul Laurențiu Pleșca, cercetător superior în politici la German Marshall Fund din SUA și la Centrul Român de Studii Ruse.
Mai întâi aș dori să vă întreb, cum credeți dumneavoastră, ce a condiționat interesul sporit a alegătorilor din Republica Moldova cu cetățenia unui stat european, preponderent cu cetățenie română, față de acest scrutin?
Din punctul meu de vedere, la aceste alegeri europarlamentare, cetățenii români din Republica Moldova au venit la urnele de vot în număr record. Am și văzut acele cozi create, mai ales la Chișinău. Acest număr impresionant reflectă, din punctul meu de vedere, implicarea activă a comunității românești din Republica Moldova în viața politică a României. Ne putem doar imagina câți moldoveni cu dublă cetățenie au votat, de exemplu, în celelalte state membre ale Uniunii Europene, pentru că nu s-au luat în calcul. Dacă în Republica Moldova au votat peste 56.000 de moldoveni cu cetățenie română, din totalul de 216.000, eu consider că Republica Moldova este acum privită foarte bine, mai ales de partidele românești și de politicienii din România, dar și în Uniunea Europeană, pentru că, de fapt, noi am demonstrat prin acest număr record că facem parte din Uniunea Europeană, că suntem cetățeni europeni, că ne simțim europeni.
Cred că, de asemenea, cetățenii români aflați în Republica Moldova în ziua alegerilor au stat organizat la coadă ca să voteze, în primul rând, partidele românești, precum Alianța de Guvernare a României PSD-PNL, pentru că au obținut mai bine de 50% dintre voturi. De asemenea, alte partide de dreapta, precum Alianța Dreapta Unită, au fost votați în număr destul de mare și împreună cu celălalt partid, prezent mai mult la Bruxelles, în frunte cu Dacian Cioloș. Deci consider că pe viitor partidele românești vor acorta o atenție mai mare voturilor din diasporă, mai ales în Republica Moldova.
Pentru că și în România se mai așteaptă alte două rânduri de alege parlamentare și prezidențiale, consider că oferta politică a partidelor românești trebuie să fie una mult mai mare, mai bogată în a sprijini românii din Republica Moldova.
Din observațiile dumneavoastră, cum a fost, per general, această campanie și alegerile care au fost în ultimele zile?
Cred că, la nivel european, am avut foarte multe rezultate spectaculoase, aș spune așa. În primul rând, am observat că partidele eurosceptice și de extremă dreapta nu au obținut un scor atât de mare, dar totuși au obținut un scor mai mare decât la alegerile europarlamentare din anul 2019. Am observat că, de exemplu, în Franța, Emmanuel Macron a convenit să se organizeze alegeri parlamentare anticipate pe 30 iunie, foarte aproape, pentru că, desigur, partidul său a suferit o înfrângere în fața euroscepticei Marine Le Pen. Deci asta a fost o surpriză pentru toată lume, așa că vedem cum, în democrațiile consolidate, faptul că pierzi alegerile europarlamentare, de fapt, te împing în acte cum ar fi alegeri anticipate.
Dacă este să vorbim despre alte state, aș reveni totuși la România, în care, desigur, să spunem, partide mai extremiste, precum Alianța pentru Unirea Românilor sau SOS România, nu s-au bucurat de o susținere chiar atât de mare cum s-ar fi așteptat. Totuși, dacă este să vorbim despre cifre, la europarlamentare aceștia au ocupat locul 2, chiar au întrecut și Alianța Dreapta Unită. La locale s-au descurcat ceva mai prost, pentru că este un partid nou creat, care nu are filiale atât de multe în localitățile din România.
Per general, consider că această campanie electorală la nivel european, a fost una plină de dezinformare și propagandă rusească, pentru că narativele Federației Ruse au fost destul de prezente în viața europenilor. Cel mai promovat narativ a fost că, de fapt, Uniunea Europeană vrea să ne bage în războiul din Ucraina, ceea ce este un fals. De asemenea, au existat mai multe campanii de dezinformare și mai multe știri false care, practic, au încercat să intoxice opinia publică europeană, mai ales pentru a vota, să facă un vot antisistem.
