Corespondență//Începutul oficial al negocierilor UE cu Ucraina și R. Moldova: prima conferință interguvernamentală — ce trebuie să știm
Prima „conferință interguvernamentală”, care marchează începutul negocierilor de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană, va avea loc marți 25 iunie la Luxembourg. Negociatorul–șef pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, a salutat decizia „istorică” a președinției belgiene de a deschide negocierile.
Această primă întâlnire a negociatorilor este în realitate mai mult simbolică și se ține în realitate mai mult pentru a se marca încheierea președinției rotative belgiene a UE. Asta deoarece de la 1 iulie încep cele 6 luni ale președinției maghiare a UE și nimic nu indică o dorință manifestă a lui Viktor Orban de a pune negocierile cu Ucraina ca subiect important pe agenda sa europeană. Premierul maghiar nu are nimic împotriva Chișinăului, desigur, ba chiar un maghiar a fost până recent Comisar cu extinderea UE, dar tensiunile dintre Budapesta și Kiev sunt mari, din pricina interesului deosebit acordat de filo-putinistul Orban situației minorității maghiare din Ucraina.
Nimic nu s-ar putea negocia astăzi, de altfel. Negocierile nu pot începe în absența Comisiei Europene, or nici măcar numele viitorului șef al Comisiei nu a fost încă stabilit. Chiar dacă marja personală de manevră a unui Comisar este destul de redusă, el poate totuși influența în „Colegiul” celor 27 politica generală. In condițiile răspândirii peste tot in Europa a nemulțumirilor agricultorilor și fermierilor, agricultura a devenit un domeniu foarte politizat.
Tot așa, nu știm cine va fi negociatorul Franței, deoarece această țară va trece prin alegeri generale care riscă, potrivit multor observatori, să aducă la putere extrema dreaptă.
Pe scurt, lucrurile se petrec astfel: Fiecare din cele 29 (27 + 2) de țări desemnează câte un negociator șef, iar aceștia se întâlnesc (cel moldovean si cel ucrainean separat cu colegii lor), împreună cu specialiști din fiecare branșă (așa-zisele „Capitole") ale negocierilor (agricultură, industrie, justiție etc.). Nu există termen pentru încheierea acestor negocieri.
Comisia Europeană, ramura executivă a UE, a prezentat, pe 7 iunie, la Bruxelles, o actualizare despre ambele țări reprezentanților celor 27 de state membre UE. Potrivit actualizării, distribuită ulterior în formă scrisă capitalelor UE, cele două țări finalizaseră toate reformele care li se cereau, care se ocupau în mare măsură de chestiuni de stat de drept.
În cazul Moldovei, toate cele 27 de state membre UE au fost de acord cu evaluarea că țara și-a finalizat reformele. Pentru Ucraina, 26 de țări au fost de acord, cu o singură excepție: Ungaria.
Budapesta a continuat să susțină că Ucraina încă nu a făcut suficient pentru a proteja drepturile minorității sale etnice maghiare din țară. Asigurarea drepturilor minorităților naționale a fost una dintre cele patru condiții pe care trebuie să le îndeplinească Ucraina. (Căile celor două țări sunt cuplate în acest proces.) Kievul a instituit recent un mecanism de compensare financiară pentru traducerile materialelor electorale între limbile minoritare și ucraineană. Comisia UE a notat că Ucraina „a adoptat mai multe legi și a luat măsuri de implementare pentru a aborda recomandările rămase ale Comisiei de la Veneția din iunie 2023 și octombrie 2023 legate de legea minorităților naționale și de legile privind limba de stat, mass-media, și educație”.
AUTOR: Dan Alexe
