Revista presei internaționale: Perspectivele negocierilor de aderare a RM și Ucrainei la UE; NATO e gată să-și desemneze noul secretar general
Presa internațională acordă o atenție sporită deciziei de începere oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană. Mai multe publicații fac previziuni privind alegerea unui nou secretar general al NATO care urmează să aibă loc azi la o reuniune a ambasadorilor țărilor membre ale blocului militar transatlantic. Presa străină comentează pe larg și decizia Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare pe numele fostului ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, și pe cel al șefului Statului Major rus Valeri Gerasimov.
Negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană au început în mod oficial marți, la Luxemburg, prin organizarea primelor conferințe interguvernamentale, transmite Kyivindependent. Anume în formatul unor asemenea conferințe, cele două state vor lucra la elaborarea prevederilor viitorului acord de aderare, urmând să-și adapteze legislațiile naționale la cea europeană în domenii care cuprind peste 30 de capitole, explică Kyivindependent.
Cadrele de negociere atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, au fost adoptate neobișnuit de rapid, remarcă Euronews, amintind că în decembrie anul trecut Consiliul European a aprobat decizia politică privind deschiderea discuțiilor, chiar dacă cele două state candidate la aderare nu îndepliniseră încă toate reformele necesare. Postul paneuropean de televiziune subliniazăcă Ungaria s-a opus cererii de aderare a Ucrainei, guvernul lui Viktor Orbán invocând nivelul înalt de corupție din țară și lipsa măsurilor de protejare a drepturilor minorității maghiare din regiunea de graniță Transcarpatia. ”Există temeri că progresul Ucrainei ar putea fi încetinit în următoarele șase luni, deoarece guvernul naționalist și conservator al Ungariei preia președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE de la Belgia. Astfel, conferințele interguvernamentale de marți au fost convocate în încercarea de a împinge ambele state pe calea aderării înainte ca Budapesta să preia pe 1 iulie președinția Consiliului, comentează Euronews.
Negocierile celor peste 30 de capitole care trebuie îndeplinite pentru ca Ucraina și Republica Moldova să devină membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene, ar putea dura ani de zile, remarcă Associated Press. Agenția subliniază că deși conferințele interguvernamentale au început oficial, combaterea corupției rămâne una dintre principalele preocupări în cele două state candidate la aderare.
Kievul și Chișinăul și-au lansat ofertele de aderare la UE imediat după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, amintește Euractiv. Deși negocierile de aderare durează de obicei ani de zile, miniștrii UE au spus clar că îl consideră un eveniment „istoric”, observă publicația.
NATO este gata să-l aleagă pe prim-ministrul demisionar al Țărilor de Jos Mark Rutte în funcția de secretar general al alianței în locul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră în octombrie, titrează Reuters. Decizia oficială urmează să fie luată chiar astăzi de către ambasadorii celor 32 de țări ale NATO la o reuniune a Consiliului Atlanticului de Nord, principalul organism decizional al alianței, notează agenția de presă. Rutte va prelua funcția de secretar general al NATO pe fondul incertitudinilor legate de evoluția războiului ruso-ucrainean și de viitoarea poziție a Statelor Unite față de alianța transatlantică, precizează Reuters.
Aceeași agenție de presă publică o informație exclusivă venită din partea a doi consilieri cheie ai candidatului republican la președinție Donald Trump. Potrivit acestora, Trump e dispus să pună capăt războiului ruso-ucrainean forțând Kievul și Moscova să se așeze la masa negocierilor. Sursele Reuters spun că dacă Rusia nu va accepta discuțiile, Statele Unite vor furniza mai mult armament Ucrainei, și invers dacă Ucraina va refuza negocierile, atunci Kievul nu va mai primi sprijin militar american. Potrivit surselor Reuters, în cazul victoriei lui Trump la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie, o încetare a focului ar însemna o înghețare a conflictului având la baza situația de pe câmpul de luptă. Altfel zis, Rusia ar rămâne să dețină controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate, ceea ce reflectă poziția Kremlinului, care susține că orice plan de pace ar trebui să reflecte realitatea de pe teren, notează Reuters. O astfel de propunere ar marca o schimbare majoră a poziției SUA față de război căreia i s-ar opune atât aliații europeni, cât și o bună parte a membrilor Partidului Republican al lui Trump, constată Reuters. Unian publică o reacție a consilierului biroului președintelui Ucrainei, Mihail Podolyak, potrivit căruia, înghețarea războiului pe linia actuală a frontului ar fi o soluție „ciudată”, din moment ce Rusia a încălcat dreptul internațional invadând teritoriul unui stat suveran.
Publicațiile internaționale reflectă pe larg și decizia Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare pe numele fostului ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, și pe cel al șefului Statului Major rus Valeri Gerasimov, în legătură cu atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și daunele aduse civililor. The New York Times constată că ucrainenii au aplaudat acțiunile instanței, chiar dacă puțini se așteaptă să-i vadă pe comandanții militari ruși pe banca acuzaților de la Haga într-un viitor apropiat.
Mandatele vin în timp ce Rusia și-a intensificat din nou atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în ultimele luni, lansând cel puțin opt atacuri aeriene la scară largă în ultimele săptămâni, menționează The Independent. Moscova a lansat zeci de drone și rachete în timpul ultimului atac, rănind numeroși muncitori civili și provocând încă mai multe întreruperi de curent în toată țara, adaugă publicația.
Themoscowtimes notează că Instanța, cu sediul la Haga, nu are propria poliție pentru executarea mandatelor de arestare și se bazează pe sistemul de justiție al celor 124 de membri ai săi pentru a le îndeplini. Teoretic, orice persoană aflată sub mandat de arestare este împiedicată să călătorească într-un stat membru al CPI de teama să nu fie reținută.În martie anul trecut, CPI a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin pentru răpire de copii din Ucraina, hotărâre pe care Moscova a numit-o „nulă” și ca răspuns, a emis propriul mandat împotriva președintelui CPI. Putin a călătorit în străinătate în ultimul an, inclusiv în state precum China, Vietnam, Kârgâzstan, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, dintre care niciunul nu este membru al CPI. Totuși, liderul de la Kremlin a refuzat să participe vara trecută la summitul BRICS din Africa de Sud, care ar fi fost de așteptat să execute mandatul emis de CPI, amintește The Moscow Times.
Presa internațională relatează că o sondă chineză care transporta primele mostre lunare colectate din partea îndepărtată a Lunii s-a întors pe Pământ marți. Chinadaily transmite că Misiunea Chang'e 6, reprezintă prima încercare din lume de a aduce pe pământ mostre de pe partea îndepărtată a Lunii, fiind lansată de o navă spațială de peste 8 tone, proiectată și construită de Academia Chinei de Tehnologie Spațială. Publicația AXIOS notează că este o premieră istorică în explorarea spațiului pentru programul lunar al Chinei. Exploratorul a recoltat eșantioane cu o linguriță și a forat la o adâncime de până la 2 metri suprafața lunară, înainte de a face legătura cu un vehicul de întoarcere care a transportat rocile și solul pe Pământ. Misiunea a durat 53 de zile.
