Revista presei: Începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și oportunitățile fondurilor de preaderare
Începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană; Sprijinul UE privind parcursul european al țării noastre, precum și oportunitățile fondurilor de preaderare - sunt printre principalele teme abordate de presă.
„Sper că la sfărșitul mandatului următoarei Comisii Europene, pe 31 octombrie 2029, vom avea noi membri”. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru Extindere și Vecinătate, Oliver Varhelyi, în cadrul unei conferințe de presă ca urmare a deciziei privind deschiderea oficială a negocierilor de aderare a R.Moldova la UE, scrie deschide.md. În cadrul evenimentului, comisarul european a îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue calea integrării europene, menționând că instituțiile europene vor ajuta R.Moldova în fiecare pas al drumului.
Moldova a început oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar acestea vor începe cu reforma justiției, a declarat de la Luxemburg, ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, scrie JurnalTV. Oficialul a precizat că negocierile vor începe cu primul cluster, care reprezintă capitolul 23 - „Sistemul judiciar și drepturile fundamentale”. Ceea ce înseamnă că Republica Moldova urmează să îndeplinească pașii ce țin de armonizarea legislației.
După încheierea conferinței interguvernamentale, prim-ministrul Dorin Recean a declarat că până în anul 2030 Republica Moldova trebuie să fie pregătită să devină europeană, transmite Moldpres. Oficialul a remarcat că fiecare capitol de negociere închis va însemna rezultate vizibile, legi corecte și previzibile, instituții eficiente. Șeful Cabinetului de miniștri a mai declarat că Moldova se poate baza pe ajutorul oferit de Uniunea Europeană. Totodată, oficialul a menționat că aderarea Republicii Moldova la UE înseamnă un nou membru care contribuie la pacea, securitatea și prosperitatea din întreaga regiune din sud est-ul Europei. Șeful Executivului s-a referit și la reforma justiției. Acesta a remarcat că de acest capitol depinde nu doar aderarea la Uniunea Europeană, ci este condiția de bază în crearea unei societăți juste în Moldova, unde toți sunt egali în fața legii.
Deschide.md a făcut public mesajul președintei Maia Sandu după prima Conferință interguvernamentală R. Moldova - UE, care s-a arătat convinsă că Republica Moldova va continua la fel de hotărât să devină liberă, europeană și o țară unde pacea este garantată. Maia Sandu a publicat și un grafic cu drumul R. Moldova spre statutul de membru al Uniunii Europene. Potrivit schemei, a mai rămas ca autoritățile să implementeze legislația și standardele UE în cele 35 de capitole de negociere pentru a fi pregătiți, în 2030, de a adera la UE.
De acum încolo, Republica Moldova va trebui să depună efort și determinare pentru a consolida instituțiile, a continua lupta cu corupția, a crește economia, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu, transmite TVR Moldova. Oficialul a mai precizat că anume aceste lucruri ar apropia Republica Moldova de standardele Uniunii Europene.
Uniunea Europeană și-a declarat disponibilitatea de a continua să ofere tot sprijinul Moldovei în abordarea provocărilor legate de războiul din Ucraina, de a consolida rezistența, securitatea și stabilitatea țării în fața acțiunilor hibride ale Federației Ruse, susține Ministrul Afacerilor Externe și Europene al Belgiei, Hadja Lahbin, care a condus delegația UE, alături de comisarul pentru Vecinătate și Extindere, Olivér Várhelyi, scrie TV8.md. UE a invitat Comisia Europeană să continue să evalueze starea de pregătire a Republicii Moldova pentru deschiderea negocierilor în domenii specifice, dar și să identifice problemele care ar putea apărea cel mai probabil în cadrul procesului de negocieri.
Uniunea Europeană, prin instituțiile și statele sale membre, este pregătită să sprijine Ucraina și Moldova la fiecare etapă a acestei călătorii. „Vom oferi resursele, expertiză și sprijinul politic necesare”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, scrie Ziarul de Gardă. Oficialul european a menționat că Republica Moldova este martoră unui moment istoric și că atât Ucraina, cât și țara noastră au demonstrat „un angajament impresionant față de reformă și alinierea la valorile europene”.
IPN.md transmite mesajul președintei Comisiei politică externă și integrare europeană, Ina Coșeru care spune că înainte ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene, țara noastră va beneficia de mai multe oportunități, inclusiv fonduri de preaderare. Dar acest lucru nu se va întâmpla chiar de mâine, precizează Ina Coșeru. Între timp, R. Moldova va putea beneficia în continuare de finanțări prin intermediul Parteneriatului Estic, cel puțin până în 2027. La fel, există Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată de România împreună cu Franța și Germania. Una din prioritățile acestor proiecte europene, în viziunea Inei Coșeru, ar trebui să fie domeniul energetic, de la interconectarea la rețelele de electricitate și gaze, până la izolarea termică a blocurilor pentru facturi mai mici.
Șefii de stat și de guvern NATO vor confirma sprijinul pentru Republica Moldova la summitul găzduit luna viitoare de Statele Unite. „Aliații înțeleg presiunea pe care o simte Republica Moldova din partea Rusiei, mă aștept să spună clar că vom continua să vă susținem” - a declarat într-un interviu pentru Moldova 1 Krisztian Meszaros, director pentru parteneriate la Cartierul General al NATO. Rusia operează acțiuni hibride nu doar împotriva Republicii Moldova, dar și a aliaților. Metoda rusească constă în dezinformare, sabotaj, atacuri cibernetice - iată de ce NATO va continua să sprijine Chișinăul, a explicat Krisztian Meszaros. Summitul NATO va avea loc pe 9 -11 iulie la Washington și o temă importantă este coordonarea livrărilor de armament pentru Ucraina de structurile organizației nord-atlantice.
Comisia de la Veneția și-a dat avizul pentru ca autoritățile din Moldova să pună în funcțiune legea privind votul parțial prin corespondență, care ar urma să fie aplicat pentru întâia dată la alegerile din această toamnă, transmite IPN. Comisia de la Veneția a reamintit că stabilitatea dreptului electoral este un element esențial al securității juridice. Contrar speculațiilor pe plan intern, forul european notează că schimbările făcute cu mai puțin de cinci luni înainte de următoarele alegeri, nu afectează principiul stabilității procesului electoral. Totodată, Comisia de la Veneția a menționat că modificările frecvente și lipsa de transparență a acestora pot afecta încrederea alegătorilor în sistemul electoral. În context, experții s-au arătat critici față de graba cu care a fost adoptată legea. Comisia de la Veneția le-a cerut autorităților de la Chișinău ca orice viitoare modificare a legislației electorale să fie adoptată în baza unui larg consens și a consultărilor publice extinse cu toate părțile interesate, asigurând astfel încrederea publicului în procesul electoral. Totodată, experții prevăd că dacă schimbările legislative vor avea succes, votului prin corespondență în străinătate ar trebui să i se acorde un caracter permanent, aplicând procedura în toate țările unde votul prin corespondență este sigur și fiabil.
