Revista presei internaționale: Debutul dezbaterilor electorale în SUA - Prezentarea slabă a lui Biden și minciunile repetate ale lui Trump
Presa internațională relatează despre desemnarea candidaților pentru principalele funcții ale instituțiilor europene în cadrul unei reuniuni a liderilor țărilor membre ale blocului comunitar organizate la Bruxelles. Majoritatea publicațiilor descriu prima dezbatere electorală pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite.
Liderii țărilor din Uniunea Europeană au desemnat-o pe Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, scrie Politico cu referire la propriile surse diplomatice. Publicația amintește că decizia a fost luată la primul summit oficial al Consiliului European, organizat după alegerile europarlamentare câștigate de Partidul Popular European, care a și înaintat-o pe von der Leyen la șefia executivului de la Bruxelles. Politico relatează că aseară liderii naționali i-au mai nominalizat pe fostul premier portughez António Costa și pe actualul șef al guvernului Estoniei Kaja Kallas pentru funcțiile de președinte al Consiliul European și, respectiv, de șef al departamentului de externe. Costa e candidatul grupului social-democrat care a ocupat locul doi la alegeri, în timp ce Kallas a fost înaintată de liberalii de la Renew care au obținut un rezultat modest la alegeri, însă reintră în marea coaliție centristă din Parlamentul European, precizează publicația. Toți cei trei candidați la posturile cheie ale instituțiilor blocului comunitar trebuie să obțină votul majorității în Parlamentul European într-o ședință ce va fi organizată la mijlocul lunii iulie, remarcă Politico.
Aceeași publicație atrage atenția că decizia de a numi trei politicieni cu experiență în funcțiile-cheie ale Uniunii Europene a fost luată pentru ca marea coaliție centristă să-și păstreze puterea pe fondul creșterii voturilor acordate la alegerile europene partidelor de dreapta în Franța, Germania și în alte părți ale UE. Premierul italian Giorgia Meloni, care reprezintă al treilea grup politic ca mărime în Parlamentul European, a refuzat să susțină cele trei candidaturi aprobate de Consiliul European, fiind supărată că a fost lăsată în afara negocierilor , scrie Politico, precizând că ea s-a abținut să susțină un al doilea mandat pentru von der Leyen și a votat împotriva lui Costa și Kallas.
Următorul Parlament European trebuie să abordeze nemulțumirile economice ale alegătorilor pentru a preveni ascensiunea extremei drepte la viitoarele alegeri europarlamentare, susține șeful legislativului de la Strasbourg, Roberta Metsola, citată de Euractiv. Potrivit publicației, comentariile lui Metsola reflectă o anxietate economică în creștere în Europa, în timp ce alegerile europrlamentare din iunie au înregistrat o creștere a sprijinului pentru partidele de extremă dreapta, în special în Germania și Franța, cele două mari economii ale Europei. Metsola e nominalizată de liderii blocului comunitar pentru un nou mandat de doi ani și jumătate la șefia Parlamentului European, este candidatul PPE la această funcție și se bucură de susținere în familiile politice ale UE, conchide Euractiv.
Pe primele pagini ale publicațiilor internaționale apar reacții la prima dezbatere electorală dintre cei doi candidați petru funcția de președinte al SUA. Potrivit CNN, democrații care au urmărit dezbaterea sunt îngrijorați de performanța președintelui Joe Biden și alarmați că acesta nu este în stare să combată ipotezele lui Donald Trump și nici nu-și exprimă suficient de clar propria viziune față de anumite probleme. Tot CNN constată că prestația lui Biden pune în criză oferta lui de realegere. Biden a intrat în dezbatere în fața unui test sumbru – pentru a demonstra majorității americanilor care cred că este prea bătrân pentru a concura, că este vital, energic și capabil să-și îndeplinească îndatoririle într-un al doilea mandat care se va încheia când va avea 86 de ani. Însă, președintele a ajuns să valideze acele temeri și, potențial, să convingă mult mai mulți alegători că facultățile sale au decăzut, conchide CNN.
Primele dezbateri electorale nu au mers prea de bine pentru niciunul dintre candidați, constată la rândul său BBC. În timp ce invoca recentele condamnări penale ale lui Trump care ar reprezenta o amenințare la adresa democrației, Biden părea să-și piardă șirul gândurilor, provocând „panică” în cadrul Partidului Democrat. Imaginile, vocea și ritmul discursului lui Biden au făcut argumentele sale greu de înțeles, observă BCC, menționând că nici performanța lui Trump nu a impresionat, acesta demonstrând în schimb mai puține puncte slabe. The New York Times constată că Donald Trump și-a reluat obiceiul de a face afirmații false, lucru pe care l-a perfecționat în timpul primelor sale două campanii electorale și în periaoda mandatului său de președinte. Publicația scrie că Trump a indus în eroare publicul cu privire la costul crescut al alimentelor, daunele aduse securității sociale și mediului, inclusiv cu privire la revolta soldată cu asediul Capitoilului.
Femeile care au decis să candideze la alegerile legislative din Mongolia se mobilizează să impună o prezență feminină mai mare pe scena politică și să încurajeze viitoarea generație de tinere să le calce pe urme, într-o țară în care clasa politică este dominată în mare parte de bărbați, transmite AFP. Alegătorii mongoli sunt chemați vineri la urne pentru a-și reînnoi parlamentul. Partidul Popular Mongol, aflat la putere din 2016, ar urma să își păstreze, fără surprize, majoritatea, anticipează AFP. Noutatea acestui scrutin este reprezentată de faptul că partidele politice sunt obligate prin lege să se asigure că 30% dintre candidații lor sunt femei, observă agenția de presă. În pofida creșterii economice, Mongolia a rămas în urmă în ceea ce privește egalitatea de gen în comparație cu multe alte țări guvernate de un sistem democratic. Este cazul în special în mediul rural, unde viața nomadă este adesea guvernată de norme patriarhale stricte, iar mentalitățile se schimbă foarte încet, conchide AFP.
The Moscow Times relatează despre noi măsuri luate de autoritățile de la Moscova pentru a înăspri condițiile de ședere a migranților pe teritoriul Federației Ruse. Publicația menționează că pe 18 iunie, Duma de Stat a adoptat prima lectură a unui proiect de lege, care poate declanșa o criză a migrației, impulsionând totodată nivelul corupției. În prezent, migrantul mediu este reținut ilegal de poliție de două ori pe lună și ajunge să plătească o mită medie de 150 de dolari doar pentru a fi eliberat. Anual, suma totală se ridică la 6,9 miliarde de dolari, iar adoptarea noii legi ar duce la creșterea numărului de controale și a sumelor extorcate, constată The Moscow Times.
Kremlinul trimite migranți să sape tranșee în părțile ocupate ale Ucrainei, titrează Politico. Autoritățile ruse i-au folosit pe străini care au obținut cetățenia rusă pentru a contribui la lupta împotriva Ucrainei, a declarat Aleksandr Bastrikin, șeful Comitetului de Investigație al Rusiei. Moscova a „localizat” peste 30.000 de migranți străini care au primit recent cetățenia rusă, precizează Bastrikin, citat de Politico. Rușii au construit deja sute de kilometri de „dinți de dragon” și alte tipuri de fortificații în părți din regiunile Ucrainei Zaporijia, Donețk, Lugansk și Herson pe care le-au ocupat din 2022, precizează publicația.
În Hong Kong, oraș și regiune specială economică a Chinei, oficialii au atenționat două școli pentru că elevii au cântat imnul național chinez „prea încet”, scrie The Independent. Controlul vine pe fondul eforturilor pentru educația patriotică în oraș, menționează publicația.
