Revista presei internaționale: Vizita surpriză a premierului pro-rus al Ungariei la Kiev; Măsuri împotriva venirii la putere a extremei-drepte în Franța
Presa internațională vine cu previziuni privind vizita pe care o face azi la Kiev premierul Ungariei, Viktor Orbán, care se va afla pentru prima dată în Ucraina de când armata rusă a invadat această țară în februarie 2022. Majoritatea publicațiilor trag concluzii în urma primului tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franța unde extrema dreaptă a ieșit învingătoare. Una dintre temele predilecte ale presei străine e și începerea controversatei săptămânii de lucru de șase zile în Grecia, măsură care nemulțumește o parte a populației.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, merge astăzi într-o vizită-surpriză la Kiev, titrează The Guardian. Premierul pro-rus al Ungariei plănuiește să-l viziteze pe președintele Volodimir Zelenski la o zi după ce Budpesta a preluat președinția rotativă a UE, remarcă publicația. E prima călătorie a premierului maghiar în Ucraina de când țara a fost invadată de armata rusă în urmă cu mai bine de doi ani, menționează The Guardian. Unul din punctele principale ale vizitei va fi problema drepturilor minorității maghiare din Ucraina pe care Orbán o folosește ca pe o perdea de fum pentru a-și promova narativele pro-rusești și a împiedica apropierea țării de Uniunea Europeană, scrie aceeași publicație.
Oponenții extremei drepte franceze încearcă să creeze un front unit pentru a bloca venirea la putere a Adunării Naționale al lui Marine Le Pen după ce partidul acesteia a obținut duminică o victorie istorică în primul tur al alegerilor parlamentare, transmite Reuters. Agenția de presă amintește că extrema dreaptă a câștigat primul tur cu 33% din voturi, urmată de alianța de stânga cu 28%, depășind coaliția centristă a președintelui Emmanuel Macron, care a acumulat doar 22% din voturi. Piețele financiare s-au liniștit aflând că numărul voturilor acordate Adunării Naționale nu a crescut, menționează Reuters, remarcând în același timp regresul centriștilor lui Macron, care a convocat alegeri anticipate după ce partidul său a fost învins la europarlamentare luna trecută. Există temeri că ascensiunea extremiștilor de dreapta va duce la creșterea tensiunilor în societatea franceză, iar potrivit surselor Reuters, Macron le-a spus luni miniștrilor într-o ședință închisă că prioritatea este acum împiedicarea formării unei majorități în parlament în frunte cu Adunarea Națională. Există temeri că alegerile legislative anticipate vor submina rolul lui Macron privind spijinul oferit Kievului, inclusiv planul său de a trimite militari francezi în Ucraina, conchide Reuters.
Justiția germană a permis luni serviciului intern de informații al țării să monitorizeze asociația din Munchen a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania suspectată de extremism, transmite Deutsche Welle. Publicația germană subliniază că acest partid de extrema dreaptă se opune sprijinului pentru Ucraina și are legături cu neonaziștii din țară. Mai mult, unul dintre membrii săi a declarat că „nu toți oamenii care au servit regimul nazist al lui Hitler au fost criminali”. Această afirmație a determinat grupul europarlamentar de extrema dreaptă Identitate și Democrație a lui Marine Le Pen să se dezică de Alternativa pentru Germania – formațiune care la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul al doilea la nivel național, amintește Deutsche Welle.
Premierul conservator al Marii Britanii Rishi Sunak susține că sprijinul militar oferit de Regatul Unit Ucrainei ar putea fi redus dacă laburiștii vor ajunge la putere după alegerile parlamentare de joi, 4 iulie, transmite Sky News. Publicația notează că Partidul Laburist are un avans de aproape 20 la sută față de Partidul Conservator aflat la guvernare și a promis să majoreze cheltuielile pentru apărare până la 2,5% din Produsul Intern Brut al țării, dar nu a stabilit un vreun termen pentru atingerea acestui obiectiv. Propunându-și să revizuiască timp de un an strategia sectorului de apărare, conservatorii ar putea întrerupe temporar sprijinul militar pentru Ucraina, explică Sky News esența mesajului premierului britanic. Publicația scrie că avertismentul lui Rishi Sunak contrastează cu promisiunea liderului laburist Keir Starmer care a dat asigurări că partidul său va respecta obligațiile financiare față de Kiev și va continua să susțină Ucraina după câștigarea alegerilor.
Alegătorii bătrâni câștigă putere în întreaga lume, titrează The Wall treet Journal. În SUA, Marea Britanie și Franța, pensionarii îi împing pe candidați să păstreze pensiile costisitoare și alte beneficii; „Dacă ești tânăr, ai mai puțină influență”, observă publicația. Alegătorii mai în vârstă sunt mulți la alegerile din acest an din SUA, Marea Britanie și Franța. Nu numai că votează mai disciplinat decât tinerii, dar reprezintă și o cotă tot mai mare din electorat. Drept urmare, partidele politice de frunte din multe țări se angajează să protejeze veniturile pensionarilor și cheltuielile de sănătate, într-un moment în care un număr tot mai mare de pensionari vor solicita finanțele guvernamentale. Alegătorii mai în vârstă sunt adesea mai preocupați decât cei mai tineri de criminalitate și imigrație și sunt mai puțin dispuși să susțină inițiativele de mediu, observă WSJ. Schimbările demografice și creșterea longevității înseamnă că alegătorii în vârstă vor reprezenta o pondere tot mai mare a electoratului în multe țări. Țările de Jos, Norvegia și Croația sunt doar câteva dintre țările europene în care acum există partide politice al căror obiectiv principal este să susțină interesele pensionarilor.
Turcia, România și Bulgaria au început luni, 1 iulie, operațiuni comune de deminare în Marea Neagră, pentru a îmbunătăți siguranța transportului maritim, în special pentru exporturile de cereale ucrainene, relatează Bloomberg. Publicația precizează că inițiativa condusă de Turcia este prima acțiune comună majoră a celor trei țări în Marea Neagră de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Scopul operațiunii, convenite printr-un acord comun la începutul anului, este înlăturarea minelor aflate în derivă în unele zone ale Mării Negre ca urmare a războiului, scrie Bloomberg.
Euronews scrie că în Grecia a început implementarea controversatei săptămânii de lucru de șase zile, măsura fiind aplicată la întreprinderile care oferă servicii zilnice sau care se confruntă cu un volum sporit de muncă. Chiar dacă noua prevedere presupune că angajații vor primi adaosuri salariale de 40% pentru a șasea zi de muncă, multe persoane, și în special cele care fac parte din generația tânără, se opun noilor măsuri acordând prioritate sănătății și echilibrului dintre viața profesională și cea privată, explică Euronews. Această schimbare înseamnă că săptămâna de lucru de 40 de ore a unui angajat s-ar putea extinde la 48 de ore pe săptămână, în condițiile în care datele Eurostat pentru 2023 arată că săptămâna medie de lucru în Grecia de 39,8 ore, și așa era cea mai mare din Uniunea Europeană, urmată de Polonia și Cipru. Media europeană este de 36,1 ore pe săptămână, Olanda având cele mai puține ore cu 32,2 ore pe săptămână.
Expreții citați de postul pan european de televiziune subliniază că cea mai mare problemă a economiei din Grecia este productivitatea redusă în timpul orelor de lucru care e cu aproximativ 40% mai mică decât media europeană. E un rezulatat al lipsei investițiilor în noile tehnologii, personalului calificat și birocrației excesive care împovărează antreprenoriatul grec, conchide Euronews.
Între timp, experții greci subliniază necesitatea adaptării agriculturii locale la schimbările climatice. Potrivit publicației Ekatimerini, „Creta este afectată în special, deoarece se află și geografic în pragul tropicelor. Temperaturile din estul Mediteranei cresc de două ori mai repede decât la nivel global. Seceta se extinde, și nu numai vara, iar ploile abundente provoacă dezastre și inundații”. Măslinele și alte produse agricole sunt amenințate de schimbările climatice, menționând că modelele prevăd secetă severă în estul Peloponezului și estul Cretei în viitor, cu eroziunea solului în consecință, atrage atenția Ekatimerini. Într-un alt articol, publicația elenă relevă că orele de zbor ale avioanelor de stingere a incendiilor au crescut în luna iunie cu 1260% față de aceeași perioadă a anului trecut. În iunie, avioanele au realizat 522 de ore de zbor, în timp ce anul trecut au înregistrat doar 36 de ore. Acest lucru a pus în pericol avioanele, dintre care unele au 50 de ani, precum și piloții și personalul de sprijin de la sol, remarcă Ekatimerini.
