Revista presei: Partidul „Șansă” are șanse să nu fie admis la scrutinele din toamnă
Posibilitatea ca activitatea Partidului „Șansă” să fie suspendată, astfel încât să nu poată participa la exercițiile electorală din această toamnă; protestele de la judecătorie, soldate cu reținerea liderului „Șansă”, dar și scenariile pe care le-ar pregăti Moscova pentru a destabiliza situația internă în preajma alegerilor - sunt printre principalele teme abordate de presă.
CEC vrea să suspende „Șansa”
Activitatea partidului politic „Șansă” ar putea fi temporar stopată, iar formațiunea nu va putea participa la alegerile prezidențiale din toamnă și nici la referendumul constituțional, scrie IPN, care citează o declarație a vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, la RLive. El spune că CEC a depistat mai multe abateri în activitatea formațiunii afiliate fugarului Ilan Șor și a cerut, prin intermediul Ministerului Justiției, instanței de judecată să sisteze temporar activitatea acestui partid. Potrivit lui Postică, partidul nu a fost cooperant, nu a prezentat niciun fel de documente în termenul și în formatul stabilit de Comisia Electorală Centrală.
TV8 scrie că dosarul în care este judecată Evghenia Guțul ar putea fi comasat cu cel al Marinei Tauber, ambele fiind parte a dosarului numit generic „Finanțarea ilegală a Partidului Politic ȘOR”. A fost o solicitare a avocaților bașcanei Găgăuziei, care a fost acceptată și trimisă pentru aprobare judecătorului din dosarul Tauber.
Iar Agora transmite că în timpul ședinței de judecată, în fața Judecătoriei Chișinău cu sediul Buiucani, a fost organizat un protest al grupului „Șor”, care s-a lăsat cu reținerea liderului Partidului Șansă, Alexei Lungu. Totul după ce mulțimea nu ar fi ascultat îndemnul poliției de a se îndepărta de clădirea instanței. La Inspectoratul de Poliție Buiucani, documentarea lui Lungu s-a petrecut cu ușile închise, iar soția politicianului, Diana Spătărel, a urcat pe o streașină, ca să ajungă la geam. Motivul reținerii ar fi „nesubordonarea cererii legitime a poliției”.
Ce pune Moscova la cale?
În același timp, pe canale de Telegram, au început a fi vehiculate tot felul de scenarii precum că pentru toamna acestui an, Kremlinul ar pregăti o serie de destabilizări la Chișinău, scrie Jurnal TV. Mai mult, s-ar plănui chiar eliminarea bașcanului Găgăuziei și a mai multor activiști pro-ruși - tot de către ruși, cu scopul de a tensiona situația în Republica Moldova. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat la postul de televiziune că autoritățile sunt pregătite să facă față acestor provocări. Oficialul spune că se așteaptă ca intesificările de destabilizări să crească pe măsură ce Republica Moldova va avansa pe calea integrării europene.
„Rușii și prietenii lor de la Chișinău discută la Moscova despre „anexarea” Moldovei de către România”, titrează Europa Liberă România. Publicația se referă la o conferință, care a avut loc recent la Moscova, organizată de un institut bănuit de legături cu FSB (serviciul de securitate rus), unde au asociat votul pro-UE la referendumul din octombrie cu „anexarea” Moldovei de România.
Printre cei invitați au fost deputatul socialist Bogdan Țîrdea, oligarhul fugar Ilan Șor și Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel.
Sursa amintește că recent, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a participat împreună cu Zatulin la o altă conferință, organizată în Slovacia de Institutul național de cercetare pentru dezvoltarea comunicațiilor (NIIRK) din Rusia, ticsit cu foști ofițeri ai KGB, SVR și FSB.
Război de agresiune la hotar și hibrid în interior
Moldova1 citează declarația Adunării Parlamentare a OSCE de la București care constată că Republica Moldova se confruntă cu un război de agresiune la graniță și cu un război hibrid în interiorul țării, caracterizat prin încercări de destabilizare a situației interne, prin atacuri de dezinformare și de propagandă. În declarație se mai precizează că țara noastră rămâne una dintre cele mai afectate state de consecințele războiului ilegal, neprovocat și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care continuă să încalce grav dreptul internațional și angajamentele OSCE, potrivit unui comunicat al Legislativului de la Chișinău.
AP OSCE încurajează autoritățile din țara noastră să continue eforturile pentru ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene și să asigure climatul de securitate și democrație. În același timp, AP OSCE exprimă îngrijorare profundă în legătură cu deteriorarea situației drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și condamnă actele de intimidare și represiune care au avut loc.
Șefii diplomațiilor de la București și Kiev vin la Chișinău
Moldpres scrie că mâine, la Chișinău sunt așteptați miniștrii de externe din Ucraina și România care vor participa la cea de-a treia reuniune a Trilateralei Republica Moldova - România - Ucraina la nivel de ministere de externe. Trilaterala va viza o tematică extinsă, de la cooperarea regională în domeniul energiei și dezvoltarea în comun a unei infrastructuri de transport moderne și reziliente la parteneriate regionale în domeniul combaterii dezinformării. La eveniment sunt așteptați omologii român și ucrainean ai ministrului Mihai Popșoi: ministra Afacerilor Externe a României, Luminița Odobescu, și ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.
„Se fură ca-n codru”
Într-o emisiune de la TVR Moldova, Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu a vorbit despre descoperirea unei fraude de proporții îla Ocolul Silvic Talmaza, din raionul Ștefan Vodă, unde aproximativ 50 de mașini de lemn au fost exploatate ilegal. Totodată oficialul spune că Republica Moldova are cea mai mică rată de împădurire din toată Europa. Autoritățile își propun ca țara noastră să ajungă la o împădurire de 145 de mii de hectare în următorii 10 ani.
