Revista presei internaționale: Victoria zdrobitoare a laburiștilor în Marea Britanie. Cel mai mic scor obținut de conservatori în 200 de ani
Presa internațională comentează pe larg rezultatele alegerilor parlamentare din Marea Britanie unde Partidul Laburist de stânga preia puterea după 14 ani de guvernare a conservatorilor. Mai multe pulblicații estimează impactul pe care îl vor avea alegerile din Regatul Unit pentru Ucraina, care riscă să mai piardă o localitate din Donbas pe fondul ofensivei armatei ruse. Presa străină scoate în evidență și nemulțumirile liderilor europeni față de întâlnirea premierului maghiar Viktor Orban cu președintele rus Putin după ce s-a aflat la Kiev unde a cerut încetarea focului și începerea negocierilor de pace.
Partidul Laburist obține o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare din Marea Britanie, punând capăt celor 14 ani de guvernare a conservatorilor, titrează The New york Times. Publicația face trimitere la sondajele realizate la ieșirea de la urne, care arată că Partidul Laburist a câștigat aproximativ 410 dintre cele 650 de locuri în Camera Comunelor, față de 131 de mandate pe care le vor avea conservatorii. E cel mai mic scor pe care-l obține Partidul Conservator în istoria sa de 200 de ani, notează The New York Times, subliniind că liderul laburiștilor Keir Starmer e gata să devină noul premier al Regatului Unit.
The Guardian scrie că rezultatele par să confirme că sloganul laburiștilor „e timpul schimbării” s-a dovedit a fi convingător pentru alegători după ani de haos și diviziuni politice, provocate inclusiv de consecințele ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, de gestionarea pandemiei de Covid și de efectele războiului ruso-ucrainan.
BBC remarcă faptul că pentru prima dată într-un deceniu și jumătate, la putere vor veni forțele progresiste de stânga – contrar tendinței electorale din Uniunea Europeană unde crește popularitatea formațiunilor politice de extrema dreaptă care îl susțin pe președintele rus Vladimir Putin. Serviciul britanic de presă observă însă că o schimbare a puterii la Londra nu promite o schimbare în politica externă, amintind că laburiștii au susținut deciziile anterioare ale conservatorilor privind ajutoarele acordate Ucrainei pentru a face față agresiunii militare ruse. De altfel, laburiștii lui Keir Starmer nici nu au de ales, remarcă BBC. Or, potrivit sondajelor, doar 2% dintre cetățenii britanici susțin Rusia în agresiunea sa împotriva Ucrainei, în timp ce aproape 80% din electorat sunt de partea Ucrainei.
Între timp, presa de la Kiev și cea occidentală semnalează că situația de pe front rămâne extrem de complicată pentru armata ucraineană. Kyiv independent relatează că trupele ucrainene s-au retras dintr-un important cartier al orașului asediat Chasiv Yar din regiunea Donețk, o localitate importantă din punct de vedere strategic situată la doar 10 kilometri spre vest de Bahmut – oraș pe care armata rusă l-a ocupat în primăvara anului trecut după nouă luni de lupte crâncene. Kyiv independent subliniază că după capturarea orașului Avdiivka în februarie, forțele ruse și-au concentrat atenția asupra Chasiv Yar, un oraș aflat la o altitudine mai mare decât localitățile din jur, ceea ce îi deschide Rusiei calea pentru a avansa în continuare în regiunea Donețk.
Newsweek remarcă la rândul său că timp de mai multe luni de zile, forțele ruse s-au concentrat pe capturarea Chasiv Yar, a cărui cedare ar pune în pericol orașele din apropiere și ar bloca rutele de aprovizionare a armatei ucrainene. În acest fel, Rusia ar fi mai aproape de a-și atinge scopul său de a ocupa întreaga regiune Donețk, explică publicația.
Vizita surpriză a lui Viktor Orbán la Moscova stârnește consternare și furie la Bruxelles, titrează Euronews. Postul pan-european de televiziune subliniază că liderii europeni sunt indignați că premierul ungar Victor Orbán a avut o întâlnire neprogramată cu președintele rus Vladimir Putin. Și asta la doar câteva zile după ce Budapesta a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. De îndată ce au apărut informații despre călătoria lui Orban la Moscova, președintele Consiliului European, Charles Michel, l-a apostrofat pe acesta, amintindu-i că nu are „niciun mandat” să negocieze în numele Uniunii Europene, remarcă Euronews. „Deja în a patra zi de când Ungaria a preluat președinția rotativă a blocului comunitar, Orbán s-a grăbit să se întâlnească cu Putin, transmite Euractiv, amintind că premierul maghiar a mers la Moscova, după ce a fost la Kiev, unde i-a sugerat președintelui ucrainean să ordone încetarea focului, pentru a trece la negocieri.
Agenția EFE atrage atenția în același timp că Rusia este gata să ia în considerare propunerile țărilor membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai în vederea soluționării conflictului în Ucraina. Agenția de presă face referire la declarațiile președintelui rus Putin făcute la summitul acestei organizații desfășurat în capitala Kazahstanului la Astana. Putin a insistat asupra propunerilor sale de pace, care presupun înghețarea conflictului fără ca Rusia să renunțe la teritoriile ocupate, notează EFE. Impunând această condiție, Moscova nu face decât să ceară capitularea Ucrainei, consideră Kievul și Occidentul, conchide agenția de presă EFE.
Atenția presei internaționale rămâne fixată pe tensiunile din sânul partidului democrat, divizat în privința candidaturii lui Joe Biden pentru prezidențialele din 5 noiembrie, după prestația sa dezastruoasă în cadrul primelor dezbateri electorale. Reuters scrie că Biden refuză să plece, în timp ce apelurile pentru a renunța la cursă cresc. În cadrul festivităților anuale de Ziua Independenței SUA, pe 4 iulie, președintele a spus că „Nu pleacă nicăieri”, în timp ce s-a confruntat cu apelurile multor democrați de a pune capăt candidaturii sale la alegeri. Mulți alegători democrați sunt îngrijorați dacă va putea menține un ritm obositor de lucru în următorii 4 ani și jumătate.
Biden recunoaște oboseala, dar spune că va rămâne în cursă, notează CNN. Biden le spune guvernatorilor democrați că are nevoie de mai mult somn și intenționează să nu mai programeze evenimente după ora 20:00, remarcă publicația, menționând că acest comentariul i-a lăsat frustrați pe câțiva guvernatori din sală. ABCnews se întreabă în același timp dacă vicepreședintele Kamala Harris, despre care se spune că l-ar putea înlocui de Joe Biden în cursa prezidențială, ar fi un candidat mai puternic decât Biden. În cea mai mare parte, sondajele naționale au arătat că Harris obține un scor apropiat cu cel al președintelui Biden în sondajele directe împotriva lui Trump, observă ABCnews.
O altă victimă a războiului: de ce a devenit Nistrul puțin adânc și cine suferă de pe urma la asta, caută răspuns Unian. „Ukrhydroenergo” și Agenția de Stat pentru Resurse de Apă a Ucrainei au explicat că, începând de la jumătatea lunii aprilie, a avut loc o deversare semnificativă de apă la CHE Nistru. Aceasta a fost o măsură forțată pentru acoperirea deficitului din sistemul energetic după atacurile Federației Ruse asupra instalațiilor energetice. În același timp, potrivit specialiștilor, scăderea nivelului apei în Nistru și afluenții săi este influențată și de condițiile meteorologice asociate cu lipsa precipitațiilor și creșterea temperaturii aerului. Oamenii de știință au tras un semnal de alarmă. Nazar Smirnov, angajat al muzeului regional de istorie locală Cernăuți, candidat în științe biologice, Nazar Smirnov, a publicat fotografii realizate la sfârșitul primăverii în timpul cercetării teritoriului Parcului Național Național „Khotynskyi”. Pe ele este o poză tristă de pe malul Nistrului: rămășițele a sute de moluște, raci și alte vietăți acvatice care nu au avut timp să ajungă în apă.
Între timp, presa internațională urmărește activizarea vulcanilor în sudul Italiei, unde a fost anunțată alertă roșie. La repubblica notează că din cauza erupției vulcanului Stromboli, s-a ridicat un nor de cenușă de 2 kilometri înălțime, iar lava a înaintat sute de metri în mare. Publicația Leggo scrie că «Au fost luate primele măsuri de precauție» pentru rezidenți și turiști. Acum două zile și activizarea celui mai înalt vulcan din Europa, Etna, a perturbat zborurile avioanelor, acoperind cu cenușă străzile orașului Catania.
