Revista presei: Criza de judecători de la CSJ s-ar putea ameliora în decurs de un an
Esența României privind reformele Republicii Moldova; Problemele critice ale pieței forței de muncă din țară, precum și soluțiile la criza de judecători din sistemul judiciar - sunt printre principalele teme abordate de presă.
Criză de judecători
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) se confruntă cu o criză de judecători, iar situația este „foarte complicată”, în special în Colegiul penal, transmite Moldova 1. Declarația a fost făcută de președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, la TV8. Potrivit lui, lucrurile ar putea să se amelioreze semnificativ odată cu numirea a cel puțin 11 judecători la CSJ, în cadrul procesului de reformă în desfășurare. Sergiu Caraman estimează că schimbarea s-ar putea produce într-un an de zile.
În mai puțin de un an, la în cadrul Curteații Supremăe de Justiție vor activa cel puțin 11 judecători. Asigurarea vine din partea președintelui interimar al CSM, Sergiu Caraman, care spune instituția se confruntă cu o criză de cadre, iar situația este „foarte complicată”, transmite Moldova 1 .
„Când vom avea 11 judecători numiți în funcție, atunci vom avea și un plen al CSJ, și un președinte al CSJ și atunci vom putea spune că lucrurile cât de cât s-au normalizat la Curte. Estimez că, cât de optimist nu aș fi eu, mai devreme de primăvara anului viitor nu sunt sigur ca asta se va întâmpla”.
Parlamentul a aprobat reformarea CSJ, în primăvara anului 2023, drept o condiție a Uniunii Europene în parcursul de eurointegrare. După reformare, Curtea urmează să fie formată din 20 de magistrați. Pentru funcții în CSJ pot candida inclusiv reprezentanții altor profesii juridice, precum avocați, procurori sau profesori universitari în domeniul dreptului.
Expertiza României - în procesul de negocieri a Moldovei
Expertiza României în aproximarea legislației la standardele Uniunii Europene va ajuta Republica Moldova să se miște cu pași mai rapizi în procesul de negociere, susține președintelui Parlamentului, Igor Grosu, transmite IPN. Mai mult, ministra afacerilor externe a României, Luminița Odobescu împreună cu Igor Grosu, au convenit stabilirea unei cooperări mai active pe mai multe domenii.
„Este important pentru noi să știm că avem un partener atât de puternic și dedicat, precum România, în drumul nostru de a construi o Moldovă Europeană”, a spus președintele Legislativului.
Despre asta a menționat și prim-ministrul Dorin Recean, care susține că România este partenerul comercial nr. 1 al Republicii Moldova și unul dintre principalii investitori, exporturile Republicii Moldova ating peste 1,4 miliarde de lei.
*„Este un parteneriat puternic și de încredere, solidaritate și frăție – pe care o avem cu țara vecină. România acordat șase milioane de euro pentru realizarea a 33 de proiecte prin intermediul Programului „Satul European”, 30 de milioane de euro pentru renovarea a 1000 de grădinițe și circa patru milioane de euro pentru achiziționarea autobuzelor școlare”, menționează Recean. *
Cât despre prioritățile privind parcursul european al Republicii Moldova, viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov a declarat că au fost evidențiate modalitățile de intensificare a modalităților de a instruire a funcționarilor implicați în procesul de integrare europeană, scrie TVR Moldova.
„Am convenit să continuăm să identificăm noi modalități de cooperare pentru ca Republica Moldova să își îndeplinească obiectivul de a deveni parte a marii familii europene”, a subliniat Cristina Gherasimov.
Forța de muncă - îmbătrânită
În cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova, președintelui CUB Igor Munteanu, spune că cele mai mari vulnerabilități cu care se confruntă R. Moldova sunt legate de capacitățile de a stimula creșterea economică, de a aduce investiții străine. Asta în contextul în care ar exista un narativ oficial al faptului că investitorii nu vin în țara noastră datorită războiului.
„Este parțial adevărat, dar dincolo de asta forța noastră de muncă este îmbătrânită” a menționat Igor Munteanu. Potrivit lui, creșterea locurilor de muncă bine plătite în R. Moldova ar facilita stabilizarea populației în țară. De partea cealaltă, deputatul PAS Radu Marian a declarat că se depun eforturi pentru încurajarea populației de a se angaja în câmpul muncii.
„Deficitul forței de muncă este probabil cea mai mare problemă economică pentru noi. Depunem eforturi ca să încurajăm cât mai multe femei care își doresc să lucreze. Avem aproximativ 200 mii de femei care au potențialul de a lucra în câmpul muncii, dar au nevoie de suport în ceea ce privește creșterea copiilor și avem mai multe programe de finanțare a creșelor la locul de muncă”, a punctat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.
Ororile dreportărilor staliniste din 94
Cea mai mare operațiune de deportări în masă care a vizat soarta a 36 de mii de persoane, în total peste 11 mii de familii din toate localitățile actualei Republici Moldova.
„A fost una cu caracter militar, s-a făcut în secret, oamenii au fost sculați, arestați și duși la cele mai apropiate stații de cale ferată. Noaptea ca să nu vadă vecinii, pentru că era și o teamă de anumite rebeliuni sau dezordini în legătură cu ceea ce se întâmpla”, a declarat directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, citat de IPN.
În total, au existat trei operațiuni de deportări în masă din Moldova: în iunie 1941, iulie 1949 și aprilie 1951. Iar deportarea din 1949 este cea mai amplă de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Casele, pământurile și bunurile persoanelor deportate au fost transmise colhozurilor, iar o parte au fost furate și vândute. Pentru desfășurarea operațiunii au fost mobilizate 3 071 de camioane și 1 736 de vagoane.
