Revista presei internaționale: Racheta rusă a fost programată pentru a lovi spitalul „Okhmatdyt”
Presa internațională descrie urmările atacurilor masive cu rachete lansate de Rusia asupra Ucrainei în prima zi a săptămânii. Mai multe ziare publică reacții ale oficialilor occidentali la raidurile aeriene rusești care au făcut zeci de noi victime, inclusiv în rândul copiilor. Unele publicații fac previziuni înaintea summit-ului NATO care urmează să înceapă la Washington și la care se așteaptă decizii de oferire a unui sprijin consistent acordat Ucrainei pentru a face față agresiunii militare ruse. Vizita premierului maghiar Viktor Orban în China înaintea summit-ului NATO provoacă între timp noi critici în occident, remarcă publicațiile străine.
Publicațiile internaționale descriu consecințele unuia dintre cele mai masive atacuri aeriene efectuate de armata rusă asupra orașelor ucrainene de la începutul războiului. Potrivit ultimelor date publicate de Reuters, atacul cu rachete din 8 iulie a ucis cel puțin 41 de persoane, peste 170 fiind rănite, și aproape 100 de clădiri avariate, între care se numără cel mai mare centru medical pentru copii din Ucraina, Okhmatdyt.
Racheta X-101 folosită de ruși a fost programată să distrugă Spitalul de specialitate pentru copii Okhmatdyt din Kiev, constată Unian, analizând imaginile surprinse și publicate pe internet de unii localnici. Chiar înainte de a se apropia de țintă, racheta a fost direcționată în așa fel ca unghiul de atac să crească, observă experții citați de Unian. „În videoclip nu vedem niciun fum sau ardere a rachetei care se deplasează de-a lungul traiectoriei de „alunecare” planificate în fața țintei, ceea ce indică faptul că nu a fost deteriorată de sistemele de apărare aeriană și a lovit exact ținta pentru care a fost programată”, spune sursa.
Lovitura asupra spitalului de copii din Kiev a provocat consternare la nivel internațional, transmite Spiegel, care publică reacții ale oficalilor europeni. „Putin trimite în acest fel semnale înaintea summit-ului NATO la care Ucraina așteaptă să primească un nou sprijin militar și garanții reale pentru securitatea sa„ susține ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, citat de Spiegel.
Și The Wall Sreet Journal notează că atacul a avut loc în ajunul summitului NATO de la Washington, unde sprijinul pentru Ucraina va fi principala temă de pe agenda liderilor Alianței. Potrivit publicației, blocul militar transatlantic este gata să anunțe o serie de măsuri – inclusiv acordarea unui ajutor militar de 40 de miliarde de dolari Ucrainei. Acest sprijin semnalează angajamentul Alianței pe termen lung față de Kiev, nu însă și aderarea Ucrainei la NATO, remarcă The Wall Sreet Journal.
Într-o declarație a Casei Albe, citată de Reuters, se spune că Washingtonul și aliații săi din NATO vor anunța în timpul summit-ului noi măsuri pentru întărirea apărării aeriene a Ucrainei. Astăzi, Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite se va reuni la cererea Marii Britanii, Franței, Ecuadorului, Sloveniei și Statelor Unite, pentru a lua atitudine față de manifestările continue ale brutaltății armatei ruse, notează Reuters.
lansând unul dintre cele mai mortale atacuri aeriene ale Moscovei împotriva Kievului, președintele rus Vladimir Putin „provoacă ” membrii NATO, opinează Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia, citat de Newsweek. Diplomatul și-a exprimat speranța că „răspunsul alianței în această săptămână va fi puternic”.
Cu Orban în China și Modi în Rusia, lumea multipolară a lui Putin prinde contur, titrează Washington Post. Publicația subliniază că luni, în timp ce Rusia ataca orașele ucrainene, premierul maghiar Viktor Orban se afla într-o vizită surpriză la Beijing, unde liderul chinez Xi Jinping a cerut un efort global pentru a împinge Rusia și Ucraina către un acord de „încetare a focului” și a lăudat inițiativele diplomatice ale șefului executivului de la Budapesta. A fost o demonstrație crasă a modului în care președinții Rusiei și Chinei văd acea ordine mondială multipolară, care nu ar trebui să fie dominată de Statele Unite, remarcă Washington Post.
În atenția presei străine nimerește o scrisoare privată adresată conducerii UE de către premierul maghiar Victor Orban, în care acesta vorbește despre încrederea lui Putin în înfrângerea Ucrainei. Proiectul de investigație Sistema, citat de currenttime.tv a căpătat acces la o scrisoare pe care premierul ungar Viktor Orbán a trimis-o președintelui Consiliului European, Charles Michel, și șefilor statelor membre ale UE, după vizitele sale la Kiev și Moscova în iulie 2024. Autenticitatea scrisorii a fost confirmată de încă doi oficiali UE. După cum spune Orban, autoritățile ruse sunt încrezătoare că „timpul nu este de partea Ucrainei, ci de partea forțelor ruse”. Într-o conversație cu premierul ungar, Putin nu a menționat pierderile rusești pe front, dar a vorbit mult despre calculele sale privind pierderile ucrainene. „Președintele rus a fost surprins de faptul că președintele ucrainean a respins o încetare temporară a focului”, scrie Orban.
Publicația rusă de opoziție Meduza relatează despre primul verdict din Rusia pentru activitate teatrală, după ce un tribunal din Moscova le-a condamnat luni pe regizorul de teatru Zhenya Berkovich și pe dramaturgul Svetlana Petriychuk la șase ani de închisoare, pentru acte de „justificare a terorismului”. BBC citează unul dintre argumentele înaintate în acuzație: „din performanță se creează impresia că ISIS este mai bun decât Rusia și se presupune că este atât de rău să trăiești în țara noastră încât trebuie să înțelegem și să le iertăm pe acele fete care au ales teroriști în schimbul tinerilor ruși. Acest lucru este inacceptabil, mai ales când se acordă premii de teatru pentru asta, când este promovat.”
Între timp, în unele părți ale Europei iau amploare nu doar manifestațiile împotriva migranților ilegali, ci și împotriva turiștilor, transmite Bild. Publicația descrie modul neobișnuit în care mai mulți catalani au protestat zilele trecute față de turiștii veniți în Barcelona. Sub sloganul „Să punem limite turismului”, mii de protestatari s-au adunat în cele mai importante puncte turistice ale orașului, pentru a-și exprima nemulțumirea față de politicile aplicate de guvernul regional, care încasează din turism milioane de euro în fiecare an, scrie Bild. Manifestanții au folosit chiar și pistoale cu apă împotriva celor care luau prânzul în centrul Barcelonei, relatează publicația, precizând că activiștii dau vina pe turism pentru explozia prețurilor locuințelor și cer o schimbare a politicii economice pentru a îmbunătăți calitatea vieții pentru cei 1,6 milioane de locuitori ai orașului.
În toată Europa, țările iau măsuri împotriva supraturismului, iar Atena nu este o excepție, constată Euronews. Atena a primit peste 7 milioane de turiști în 2023, iar experții prevăd o creștere de 20% în acest an, făcând din străzile cândva goale din august o amintire îndepărtată, relatează postul paneuropean de televiziune. Deși această creștere stimulează economia, contribuind la PIB și la veniturile fiscale, aduce și provocări semnificative, punând o presiune majoră asupra infrastructurii inadecvate și a resurselor locale solicitate.
Fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro a beneficiat de un sistem de vânzare ilegală a unor bijuterii și articole de lux oferite Braziliei și evaluate la un total de 1,2 milioane de dolari, relatează AFP cu referire la concluziile unei anchete a poliției. Agenția de presă amintește că săptămâna trecută, poliția federală a recomandat inculparea lui Bolsonaro și a altor 11 persoane pentru asociere infracțională, spălare de bani și deturnare de fonduri între anii 2019 și 2022, spre sfârșitul mandatului fostului președinte de extremă dreaptă Jair Bolsonaro, care neagă că ar fi comis vreo infracțiune în gestionarea bijuteriilor, mai scrie AFP.
