Femei la integrare, bărbați la reintegrare. Repartizarea de gen în instituțiile publice de la Chișinău
Reprezentarea femeilor în pozițiile decizionale la nivel central, a sporit în ultimii ani, dar rămâne una neuniformă și, cu mici excepții, oscilează de la o extremă, la alta. Analizând structura de gen a principalelor instituții ale statului am observat că discrepanțele sunt mai pronunțate acolo unde nu există cote obligatorii de reprezentare gender, adică în majoritatea instituțiilor. Excepție face Curtea Constituțională, unde există paritate. În Guvern, femeile sunt subreprezentate, dar majoritare în Aparatul Președintei. Lider la capitolul reprezentare a femeilor este Biroul pentru Integrare Europeană unde femeile constituie 87% din totalul angajaților. Un alt Birou, cel pentru reintegrare, e dominat de bărbați în proporție de aproape 70%.
Biroul pentru integrare europeană
Femei: 86.96% (20)
Bărbați: 13.04% (3)
Biroul pentru integrare europeană are o reprezentare semnificativă a femeilor, acestea constituind aproape nouă zecimi din personalul instituției.
Aparatul Președintelui
Femei: 73%
Bărbați: 27%
Aparatul Președintelui prezintă una dintre cele mai mari proporții de femei, acestea reprezentând aproape trei sferturi din personal.
Parlamentul Republicii Moldova
Femei: 41%
Bărbați: 59%
În Parlamentul Republicii Moldova, femeile constituie 41% din totalul parlamentarilor.
Cabinetul de Miniștri
Femei: 18%
Bărbați: 82%
Cabinetul de Miniștri are una dintre cele mai scăzute proporții de femei, acestea constituind doar 18%.
Curtea Constituțională
Femei: 50%
Bărbați: 50%
Curtea Constituțională prezintă o paritate perfectă între bărbați și femei, fiecare grup reprezentând 50% din totalul membrilor.
Biroul pentru reintegrare
Femei: 31%
Bărbați: 69%
În Biroul pentru reintegrare, femeile constituie 31% din totalul personalului.
Reprezentarea echitabilă a femeilor și bărbaților în politică, în administrația centrală, locală și în funcțiile decizionale este o preocupare mai veche, fiind și un angajament internațional pe care și l-a asumat Republica Moldova. De-a lungul anilor au fost aprobate mai multe strategii și planuri de acțiuni pentru asigurarea egalității gender, dar discrepanțele gender persistă.
Un salt l-a constituit introducerea, după ani de dezbateri contradictorii, a cotei duble de reprezentare gender pe listele de candidați aplicată, în premieră, la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Cota dublă include cea minimă de reprezentare de 40 la sută și poziționarea echilibrată a femeilor și bărbaților în listele de candidați. Astfel, în urma scrutinului din 2021, în Parlament au acces 41 de deputate (40,6% din numărul total de deputați).
Cota dublă de reprezentare de 40 la sută a fost aplicată în premieră și la alegerile locale generale din 2023, după o perioadă de tranziție în care a fost de doar 30%, începând din 2019.
În ciuda progreselor din ultimii ani pe domeniul asigurării egalității de gen în viața socio-economică și politică, în 2023 s-a atestat un ușor regres, arată cel mai recent Index al Egalității de Gen. Studiul a măsurat nivelul egalității între femei și bărbați în șase domenii cheie, constatând regrese în patru din ele (politică; acces la resurse; sănătate; percepții și stereotipuri. Progrese au fost constatate în domeniile piața muncii și educație.
