Revista presei internaționale: Drumul „ireversibil” al Ucrainei către NATO; Urmărit atent de o lume întreagă, Biden face noi gafe
Presa internațională comentează pe larg rezultatele summit-ului anual al NATO de la Washington care s-a încheiat ieri cu o declarație finală. Mai multe publicații scriu despre deciziile luate de țările membre cu privire la sprijinul pentru Ucraina. Ziarele americane analizează cu precădere prestația președintelui Statelor Unite Joe Biden care urma să demonstreze că are aptitudinile necesare pentru a reveni la Casa Albă după alegerile prezidențiale din noiembrie.
Kyivindependent scrie că în declarația finală a summit-ului NATO, țările membre ale Alianței s-au angajat să ofere Ucrainei o punte către aderarea la blocul militar transatlantic. În document se stipulează calea „ireversibilă” a Ucrainei către aderarea la NATO, remarcă publicația.
Drumul „ireversibil” al Ucrainei spre NATO este pavat cu incertitudine, titrează The Wall Street Journal. Calitatea de membru al Kievului ar putea depinde de cine va fi la Casa Albă anul viitor și de o eventuală depășire a divergențelor din cadrul alianței, observă publicația. Declarația din această săptămână reprezintă un gest de sprijin puternic occidental, dar decizia ar putea fi blocată cu ușurință dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă anul viitor, constată The Economist.
Publicația ucraineană ДЗЕРКАЛО ТИЖНЯ contrazice această ipoteză și precizează că în practică, decizia Summit-ului de la Washington, va fi extrem de greu de anulat. În pofida împuternicirilor semnificative ale președintelui Statelor Unite, el nu poate schimba în mod arbitrar politica statului, notează ziarul. Pentru a face acest lucru, liderul de la Casa Albă trebuie să obțină cel puțin acordul Congresului - iar în chestiunea NATO, legislativul american este în prezent de partea Ucrainei. Mai mult, pentru ca NATO să anuleze prevederea, va fi nevoie de consensul tuturor țărilor membre ale Alianței, explică ДЗЕРКАЛО ТИЖНЯ.
Între timp, atenția presei internaționale este îndreptată asupra discursului actualului președinte american, Joe Biden, care profitând de platforma summitului NATO, a încercat să convingă publicul că este în formă bună pentru a-și păstra candidatura la prezidențialele din 5 noiembrie, în pofida numeroaselor apeluri de a ieși din cursă. Urmărit vigilent de o lume întreagă, Biden trebuia să evite orice gafe la summitul NATO, dar nu a fost în stare, titrează Politico. Gafa a venit la sfârșitul unui discurs al lui Biden despre sprijinul durabil al NATO pentru Ucraina, scrie publicația precizând că liderul de la Casa Albă l-a prezentat în mod eronat pe președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyi cu numele „președintelui rus Putin”. Deși președintele american s-a corectat rapid, greșeala sa a devenit un motiv în plus pentru ca membrii Partidului Democrat să continue discuțiile controversate pe tema participării lui Biden la alegeri, intuiește Politico.
După incident, Biden a primit sprijin din partea cancelarului german Olaf Scholz, care se afla alături de el pe scenă, notează Welt. Scholz a spus că gafele sunt omenești și că eroarea comisă de Biden nu schimbă conținutul discursului lui Biden, notează Welt. Totuși nu a fost unica gafă comisă de Joe Biden, remarcă Newsweek, care subliniază că acesta a încurcat numele vicepreședintelui Kamala Harris cu numele lui Trump”. „Nu l-aș fi ales pe vicepreședintele Trump pentru a fi vicepreședinte. Cred că nu este calificată pentru a fi președinte... Cred că sunt cea mai calificată persoană pentru a candida. L-am învins [pe Trump] o dată și îl voi învinge din nou”, a declarat Biden.
Publicația AXIOS scrie că democrații care se pregăteau pentru ce e mai rău la conferința de presă a președintelui Biden de la summitul NATO au văzut în schimb o performanță acceptabilă a acestuia. Însă prestația președintelui nu pare să calmeze spritele încinse din interiorul Partidului Democrat pe tema candidaturii sale la prezidențiale, menționează publicația. The New York Times constată că în apariția sa de aproape o oră, președintele Biden nu a dat niciun semn că ar fi dispus să renunțe la cursa electorală, liderul de la Casa albă arătându-se convins că „Gravitatea situației” are nevoie de experiența lui. Biden, în vârstă de 81 de ani, și-a prezentat deceniile de experiență pe scena mondială, argumentând că este calificat în mod unic pentru a-l învinge pe fostul președinte Trump , în vârstă de 78 de ani, și a conduce SUA pentru încă patru ani. „Singurul lucru pe care îl face vârsta este să creeze un pic de înțelepciune, dacă priviți mai atent”, a spus Biden, care este deja cea mai în vârstă persoană care a fost președinte în SUA, remarcă Reuters.
Presa internațională comentează între timp întâlnirea de după summitul NATO, a prim-ministrul Ungariei Viktor Orbán cu fostul președinte republican al SUA, Donald Trump, în stațiunea sa din Mar-a-Lago din Florida. Vizita premierului maghiar Viktor Orbán la candidatul republican la președinție Donald Trump, a dus deja la distanțări și critici din partea oficialilor europeni, remarcă Frankfruter Allgemeine. Multe țări cred că Orbán exploatează acum în mod egoist președinția Uniunii Europene pentru a atrage cât mai multă atenție, notează autorul articolului. Orbán l-a vizitat ultima dată pe Trump în martie, la Mar-a-Lago, unde acesta a primit o primire regală, cu această ocazie fiind organizat și un concert, remarcă Frankfurter Allgemeine. Tot Orbán a dat perioadei de Președinție maghiară a Consiliului motto-ul „Make Europe Great Again” – o referire la sloganul campaniei lui Trump din 2016 „Make America Great Again”, observă publicația. Euractiv amintește că înainte de a zbura la Washington, premierul maghiar l-a lăudat pe Trump într-un interviu acordat Politico, descriindu-l drept „omul păcii”. Discuțiile au loc la o săptămână după ce Orbán a atras critici ample din partea omologilor UE pentru un efort diplomatic individual care a inclus întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova și liderul chinez Xi Jinping la Beijing, în ceea ce liderul ungar a descris drept o „misiune de pace” în timpul războiului din Ucraina.
În timp ce la summitul NATO aliații occidentali luau decizii privind acordarea unor noi ajutoare militare pentru Ucraina, serviciile secrete americane în cooperare cu autoritățile germane au dejucat o tentativă de asasinat împotriva șefului companiei Rheinmetall care produce și livrează armament Kievului, transmit publicația Zeit. Potrivit CNN, Rusia ar mai fi planificat, atacuri asupra altor manageri europeni ai companiilor care produc arme. BBC notează că autoritățile germane nu au confirmat și nici nu au infirmat informațiile companiei americane de televiziune CNN.
România se mândrește cu cea mai mare populație de urși din Europa, pe locul doi după Rusia, dar moartea recentă a unui excursionist de 19 ani în urma unui atac de urși i-a determinat pe politicieni să regândească legile legate de uciderea animalelor, transmite Euronews. Autoritățile analizează posibilitatea de a putea include împușcarea ursului brun atunci când animalul devine agresiv. Moartea unei adolescente pe un traseu popular de drumeții din Munții Carpați în această săptămână este cea mai recentă dintr-un șir de atacuri, cu cel puțin 14 decese din cauza urșilor bruni în țara din sud-estul Europei din 2016. România găzduiește cea mai mare populație de urs brun din Europa, de aproximativ 8.000, potrivit cifrelor guvernamentale. În timp ce numărul lor a explodat în ultimii ani, implicarea animalelor în viața domestică românească devine din ce în ce mai frecventă, constată Euronews.
Independent scrie că un bărbat a fost reținut pentru că a încercat să introducă ilegal peste 100 de șerpi vii din Hong Kong în China continentală, înghesuindu-i în pantaloni. Bărbatul a fost oprit după ce a trecut prin poarta „nimic de declarat”, iar vameșii au găsit 104 șerpi în șase saci de pânză cu șnur în buzunarele pantalonilor. „S-a descoperit că fiecare pungă conține șerpi vii în tot felul de forme, dimensiuni și culori.”China este unul dintre cele mai mari centre de trafic de animale din lume, observă Independent. O investigație din 2020 a constatat că maimuțe au fost furate din sălbăticie și, împreună cu gheparzi, tigri, rinoceri, lei și suricați, au fost traficate către circuri, parcuri tematice, laboratoare, grădini zoologice și „parcuri safari” din China.
