Revista presei: Audieri publice în Parlament în cazul crimei de la o terasă din Chișinău
Organizarea audierilor publice în Parlament pe cazul crimei de la o terasă din Chișinău; Continuarea procesului de retragere treptată din Comunitatea Statelor Independente, precum și tentativele Rusiei de a sabota modernizarea și integrarea europeană a Republicii Moldova - sunt printre principalele teme abordate de presă.
TV8 scrie că Parlamentul a anunțat audieri publice, după ce un bărbat de origine turcă, membru al unei organizații criminale, a fost împușcat mortal la o terasă din Chișinău. Potrivit deputatului PAS, Lilian Carp Comisiile de securitate și cea juridică vor audia instituțiile vizate în caz.
„Nu este primul caz, au mai fost, dar acesta este diferit prin faptul că persoana asasinată era cu antecedente penale. Din păcate, se afla la libertate datorită deciziei unui judecător și acest lucru nu poate rămâne fără să luăm o atitudine”, a spus Carp, în debutul ședinței Legislativului.
Cu alte cuvinte, vor fi invitați reprezentanți ai Procuraturii, Serviciului de Informații și Securitate, Biroul de Migrație și Azil, dar și ai Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, Igor Grosu a cerut analizarea celorlalte cazuri de extrădare pendinte. Audierile vor avea loc luni, 15 iulie, iar rezultatele ar urma să fie comunicate la următoarea ședință a Parlamentului.
În același timp, președintele Parlamentului, Igor Grosu a menționat la o emisiune de la Moldova 1 că oamenii legii din R. Moldova se află în contact cu instituțiile de peste hotare pentru a afla detalii despre victimă. Totodată, șeful Legislativului a îndemnat politicienii din R. Moldova să nu speculeze pe acest caz.
Cum va face statul dacă mâine va avea o cerere de azil asemănătoare cu cea a crimei din Chișinău?
Într-o emisiune de la TV8, ministrul de Interne, Adrian Efros a declarat că conform convențiilor internaționale, R. Moldova nu poate refuza solicitanții de azil.
„Vom respecta legislația în vigoare. Noi folosim instrumentele legale pe care trebuie și suntem obligați să le aplicăm. Noi am învățat lecția și vom sesiza alte organe ale statului care pot să exercite o monitorizare sau au alte instrumente de intervenție decât poliția. (...) Conform convențiilor internaționale nu avem dreptul să refuzăm, fiindcă persoana pleacă dintr-o zonă cu risc pentru viața ei. Este o regulă generală pe care noi ca stat și ca semnatari ai convențiilor suntem obligați să le respectăm”, a declarat Efros.
Retragerea din CSI
În aceeași emisiune de la Moldova 1, președintele Parlamentului, Igor Grosu a declarat că Republica Moldova va continua procesul de retragere treptată din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Deși nu este o condiție a Uniunii Europene, prezența în CSI nu este compatibilă cu integrarea europeană, a declarat speakerul.
„Nu poate fi compatibil pentru că noi am spus foarte clar: vectorul nostru și modelul de dezvoltare pe care îl dorim pentru Republica Moldova este modelul Uniunii Europene. De aici și inițiativa, decizia politică de a organiza referendumul constituțional privind mențiunea foarte tranșantă în Constituție privind vectorul de integrare europeană”, a spus șeful Legislativului.
Rusia împiedică modernizarea și integrarea europeană a R. Moldova
Deschide.md publică opinia directorului executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO, Ion Tăbîrță care spune că Rusia nu dorește modernizarea și integrarea europeană a R. Moldova și prin diverse modalități încearcă să împiedice transformările inițiate și implementate de autoritățile de la Chișinău pentru a putea menține o mentalitate învechită a oamenilor și controlul acestui spațiu ex-sovietic.
„Federația Rusă nu dorește modernizarea Republicii Moldova, nu dorește europenizarea. Federația Rusă dorește ca spațiul post-sovietic să fie o zonă gri inclusiv R. Moldova, pentru că fiind în această zonă gri neeropenizîndu-ne, nemodernizîndu-ne, ei ar menține un anumit control asupra mentalului colectiv asupra populației. Poate inițial ei au greșit crezând că vor fi niște acorduri. Nu, europenizarea, integrarea europeană înseamnă a construi instituții. Asta înseamnă că populația altfel va gândi și nu va accepta acel mod de organizare a societății. Putin a schimbat instituția oligarhiei de la începutul anilor 90 ai secolului trecut cu cea a securității”, a opinat Ion Tăbîrță.
Expertul este de părere că Federația Rusă nu își dorește acel referendum privind integrarea europeană, care va avea loc pe 20 octombrie într-o zi cu alegerile prezidențiale, să aibă o prezență masivă, deoarece asta ar însemna un nou proiect de țară - modernă și europeană. „Referendumul cu un vor masiv” poate fi un pericol pentru politica propagandistică a Rusiei”, a afirmat Tăbîrță.
„Ardoarea profesorilor de a preda în română”
IPN abordează subiectul studierii limbii române de către alolingvi. În UTA Găgăuzia sunt suficienți profesori care ar fi interesați de predare în limba română, dar au nevoie de sprijin pentru a deține la nivel competența, susține Viorica Andrițchi, director al Institutului Național pentru Educație și Leadership. Implementarea conceptului de educație multilingvă ar reprezenta cea mai bună strategie națională pentru a asigura competența de comunicare în limba română pentru toți cei care o acceptă.
Planul-cadru al învățământului primar, gimnazial și liceal pentru anul de studii 2024-2025 prevede includerea unei ore suplimentare de studiere a limbii române în școlile alolingve. Viorica Andrițchi a spus că lucrurile sunt pregătite din perspectiva formării continueă a cadrelor didactice.
