Revista presei internaționale: Parlamentul European își reia activitatea în componență nouă; Donald Trump - pe cale să câștige alegerile
Presa internațională descrie felul în care Donald Trump a fost nominalizat oficial drept candidat al Partidului Republican la alegerile prezidențiale din Statele Unite care se vor desfășura în noiembrie. Publicațiile europene atrag atenția asupra deschiderii lucrărilor Parlamentului European de la Strasbourg care-și reia activitatea într-o nouă componență după alegerile de la începutul lunii iunie. Presa de la Kiev scoate la rândul său în evidență eforturile diplomatice ale preșdintelui Ucrainei de a atrage de partea sa cât mai mulți aliați înaintea unui nou summit de pace la care Kievul e gata să accepte participarea Rusiei.
În Statele Unite, Partidul Republican l-a nominalizat oficial pe Donald Trump drept candidat al său la președinție pentru scrutinul prezidențial din 5 noiembrie, informează Reuters. Potrivit agenției de presă, mai bine de jumătate dintre cei aproximativ 2.400 de delegați republicani din diferite state, reuniți în cadrul convenției naționale a Partidului Republican, au votat pentru fostul președinte. Acesta ar urma să accepte oficial nominalizarea joi, printr-un discurs care va reprezenta punctul culminat al convenției care se desfășoară între 15 și 18 iulie în statul Wisconsin, precizează Reuters.
Trump îi încântă pe republicani la prima apariție publică după ce sâmbătă a supraviețuit unui atentat la viața sa în timpul unui discurs electoral ținut în Pensylvania, transmite Axios. Delegații încurajați la Convenția Națională Republicană l-au primit lui Donald Trump ca pe un erou, scrie publicația, remarcând că atacul asupra lui Trump a unificat Partidul Republican.
Trump este pe cale să câștige alegerile, titrează la rândul ei publicația The Times, făcând referire la datele propriului sondaj de opinie, potrivit căruia candidatul republicanilor conduce în cel puțin șapte state în fața actualului președinte democrat Joe Biden. Mai exact, sondajul YouGov a arătat că fostul președinte a avansat în cele șapte state unde era cel mai mare procent de alegătorii nehotărâți, căpătând un avantaj de 1% în Michigan până la 7% în Arizona.
Presa europeană își focalizează între timp atenția asupra deschiderii lucrărilor Parlamentului European de la Strasbourg care-și reia activitatea într-o nouă componență după alegerile de la începutul lunii iunie. Le Monde atrage atenția că în noul legislativ al blocului comunitar majoritatea centristă e mult mai fragilă, forțele de dreapta având în prezent mai multe mandate decât în legislatura trecută. Potrivit publicației, forțele centriste vor avea de trecut un test crucial la ședința de joi, 18 iulie, când legislativul de la Strasbourg ar urma să voteze pentru candidații la șefia celor mai importante instituții de la Bruxelles înaintați de liderii țărilor membre la summit-ul Consiliului European de luna trecută.
Euractiv atrage atenția asupra importanței discursului lui Ursula von der Leyen în forul legislativ, care candidează pentru un nou mandat de președinte al Comisiei Europene. Von der Leyen va avea nevoie de o majoritate simplă pentru a fi realeasă și în prezent se bazează pe voturile coaliției pro-UE formată din Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, socialiști (S&D) și liberali, în timp ce Verzii s-au arătat dispuși să-i susțină candidatura, însă cu anumite condiții, mai scrie Euractiv. Cele mai controversate subiecte în sânul coaliției centriste rămân revizuirea interdicției de a folosi motoarele cu ardere internă din 2035, dar și problemele fermierilor ale căror proteste au cuprins Europa la începutul acestui an, conchide Euractiv.
Țările Uniunii Europene intenționează să pedepsească Ungaria pentru acțiunile unilaterale ale premierului său Viktor Orban, scrie Politico. Publicația amintește că Ungaria deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene și vrea să organizeze la sfârșitul lunii august, la Budapesta, un summit al miniștrilor de externe ai țărilor blocului comunitar. Potrivit unor diplomați de la Bruxelles citați de Politico, acest anunț i-a făcut pe liderii europeni să-și piardă răbdarea, după ce mai devreme Orban a vizitat în mod voluntar Rusia și China prezentându-se ca mediator din partea Uniunii Europene în soluționarea conflictului militar ruso-ucrainean. Pentru a-l pedepsi pe premierul maghiar, șeful diplomației europene Josep Borrell, îi va convoca pe miniștrii de externe ai Uniunii Europene la o reuniune formală tocmai pe 28 și 29 august, zile în care Orban plănuiește să-i invite pe aceștia la summitul său de la Budapesta, subliniază Politico.
Planul de pace al premierului Viktor Orbán se află acum „pe biroul fiecărui lider din Uniunea Europeană. Această afirmație a fost făcută într-un interviu pentru ziarul maghiar pro-guvernamental Magyar Nemzet de Balazs Orbán - asistentul șefului executivului de la Budapesta. Potrivit acestuia, Viktor Orban i-a informat în scris pe liderii Consiliului European despre discuțiile pe care le-a purtat pe tema soluțiilor de încheiere a războiului ruso-ucrainean în timpul recentelor sale vizite la Kiev, Moscova și Beijing. Asistentul premierului maghiar a respins criticile liderilor europeni care l-au acuzat pe Viktor Orban că poartă fără niciun drept discuții de pace în numele blocului comunitar. În interviul acordat ziarului Magyar Nemzet, consilierul premierului maghiar susține însă că discuțiile purtate de Viktor Orban sunt foarte importante pentru că în acest moment Ungaria ar fi singura țară care deține informații actuale și concrete despre modul în care gândesc părțile implicate în conflict și cei mai importanți mediatori. „Rusia și Ucraina sunt dispuse să lupte până la capăt, iar dacă Europa vrea pace și dorește să aibă ultimul cuvânt de spus în depășirea războiului, atunci trebuie să găsească o cale către începerea negocierilor”, a mai declarat consilierul premierului de la Budapesta pentru Magyar Nemzet.
În prezent, a treia parte din populația Ucrainei, se împotrivește ferm oricăror negocieri de pace cu Moscova, în timp ce 45 la sută ar fi de acord cu începerea discuțiilor, însă nu acceptă condițiile impuse de Moscova. Sunt date ale unui sondaj de opinie, comandat de publicația ucraineană Дзеркало Тижня și realizat pe teritoriile aflate sub controlul autorităților de la Kiev. Publicația notează că rezultatele studiului, diferă semnificativ de la o regiune la alta. De exemplu, în partea centrală a țării aproape jumătate dintre repondenți sunt de acord să înceapă negocierile cu Rusia, în timp ce în vest - doar o treime ar accepta o asemenea inițiativă. În sudul Ucrainei, 60% dintre cetățeni cred că a venit momentul negocierilor. Totuși, majoritatea ucrainenilor se împotrivesc condițiilor de încetare a focului avansate de președintele rus Vladimir Putin. De exemplu, 83% dintre repondenți consideră inacceptabilă cedarea regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, scrie Дзеркало Тижня amintind că Rusia ocupă parțial cele patru regiuni, dar vrea să obțină controlul total asupra acestora. Totodată, jumătate dintre ucraineni insistă asupra eliberării întregului teritoriu al țării recunoscut la nivel internațional. Un sfert dintre cetățeni ar accepta începerea negocierilor de pace dacă armata rusă s-ar retrage pe teritoriile pe care le ocupa până la invazia la scară largă din februarie 2022. Doar 9% ar fi gata să recunoască o nouă graniță care s-ar întinde de-a lungul actualei linii a fronutului. Datele sondajului comandat de Дзеркало Тижня mai arată că două treimi dintre repondenți cred că Rusia poate fi învinsă pe câmpul de luptă, în timp ce peste 80% consideră că victoria este realizabilă dacă Occidentul va furniza suficiente arme Ucrainei.
Mai multe publicații remarcă între timp, eforturile diplomatice ale preșdintelui Ucrainei de a atrage de partea sa cât mai mulți aliați înaintea unui nou summit de pace la care Kievul e gata să accepte participarea Rusiei. BBC atrage atenția asupra planurilor lui Volodymyr Zelenskyy de a organiza până în noiembrie al doilea summit de pace după cel desfășurat în urmă cu o lună în Elveția de la care au lipsit însă aliați importanți ai Rusiei precum China. Serviciul britanic de presă face referire la intenția liderului de la Kiev anunțată luni, într-o conferință de presă, de a organiza câteva reuniuni înaintea celui de-al doilea summit. Potrivit președintelui ucrainean, prima întâlnire ar urma să aibă loc la sfârșitul acestei luni în Qatar pe tema securității energetice. La sfârșitul lunii august e plănuită o altă reuniune în Turcia unde se va discuta problema navigației libere în Marea Neagră și cea a securității alimentare. A treia reuniune care va preceda summit-ul de pace, va fi găzduită de Canada participanții urmând să abordeze problemele umanitare, schimbul de prizonieri și întoarcerea copiilor ucraineni deportați în Rusia. Anume de rezultatul celor trei runde de discuții va depinde organizarea unui nou summit de pace în noiembrie, a declarat Zelenskyy citat de BBC.
Associated Press relevă că în jur de 250 de startup-uri ucrainene din domeniul apărării creează roboți cu preț redus pentru a lupta împotriva armatei ruse, în condițiile în care forțele ucrainene trebuie să facă față unui deficit de forță de muncă și avantajului în arme deținut de forțele de ocupație. Potrivit publicației, au fost activate sute de ateliere secrete amplasate în locații care arată de obicei ca niște ateliere de reparații auto din mediul rural. Spre exemplu, angajații unui startup pot monta în patru zile un vehicul terestru fără pilot, la un preț avantajos, care reprezintă aproximativ 10% din costul unui model importat, menționează AP.
