Revista presei internaționale: Evenimentele politice de peste ocean provoacă neliniște în Europa
Presa internațională comentează mersul campaniei prezidențiale în SUA, care ar putea avea un impact semnificativ asupra securității pe continentul european și mai ales asupra evoluției războiului din Ucraina. Totodata, publicațiile europene comentează ultimele numiri la conducerea Parlamentului european, dar și măsurile luate de unele state pentru a face față temperaturilor record înregistrate ultimele săptămâni.
Alegerea lui JD Vance în calitate de potențial vicepreședinte al SUA, în cazul victoriei lui Donald Trump, a fost apreciată de republicani ca un semn clar că brandul politic „Make America Great Again” se va transmite următoarei generații de lideri de partid, observă The Times. Alegerea lui Vance, care la 39 de ani are jumătate din vârsta lui Trump, garantează că senatorul din Ohio se va număra printre principalii concurenți la nominalizarea republicană la președinție peste patru ani, subliniază publicația. În prezent, calculul electoral este că, prin selectarea lui Vance, cu rădăcinile sale muncitorești, această candidatură va genera sprijin în rândul alegătorilor sindicalizați, esențiali pentru a decide cine câștigă statele-cheie indecise precum Wisconsin, Michigan și Pennsylvania, subliniază The Times.
Politico notează că din punct de vedere constituțional, autoritatea vicepreședintelui este în cea mai mare parte ceremonială – cu excepția cazului în care șeful statului moare sau delegă voluntar ceva. Vicepreședinții americani sunt condamnați să „se marineze” ca purtător de cuvânt pentru șeful lor. Dar dacă își așteaptă timpul, pot accede la putere. Asta se referă și la JD Vance, dacă Donald Trump va câștiga în noiembrie, remarcă Politico.
Evenimentele politice de peste ocean provoacă stare de neliniște în toată Europa, titrează Euractiv, făcând referire la decizia candidatul republicanilor la prezidențiale, Donald Trump, de a-l alege ca potențial vicepreședinte al său pe controversatul senator republican James David Vance. Tandemul Trump-Vance ar putea deveni cauza necazuri europenilor, care sunt îngrijorați de viitoarea politică a celor doi republicani față de securitatea Europei, constată publicația. Totodată, mai mulți diplomați europeni au declarat pentru Euractiv că sunt extrem de îngrijorați de opoziția vociferată în repetate rânduri de Vance față de ajutorul SUA pentru Ucraina. Publicația amintește că vorbind în fața unei audiențe europene la München Vance s-a arătat convins că președintele rus Vladimir Putin, nu reprezintă o amenințare existențială pentru Europa, că americanii și europenii nu pot furniza suficientă muniție pentru a învinge Rusia în Ucraina, iar războiul trebuie să se încheie cu „o pace negociată”.
Kyivindependent scrie la rândul său că alegerea lui JD Vance ca partener al candidatului republican la președinție Donald Trump este un dezastru pentru Ucraina. Publicația amintește că în aprilie 2023, împreună cu alți 18 republicani, Vance i-a trimis o scrisoare președintelui american Joe Biden prin care îl îndemna să nu mai trimită ajutoare Ucrainei, avertizând că republicanii vor bloca în viitor toate pachetele de ajutor destinate acestei țări.
The Guardian îl citează pe premierul Ungariei, Victor Orban, care susține că Trump are planuri „detaliate și bine întemeiate” de a pune capăt războiului din Ucraina. O eventuală victorie a lui Trump la alegerile prezidențiale din noiembrie ar trebui să determine UE să redeschidă discuțiile diplomatice cu Moscova, afirmă șeful executivului de la Budapesta citat de publicația britanică. Orbán, care săptămâna trecută a fost găzduit de Trump la complexul acestuia din urmă din Palm Beach, susțiine într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, că potențalul viitor președinte este gata să acționeze ca intermediar în negocierile de pace „imediat” după ce va fi ales în funcția de președinte al SUA.
Premierul Ungariei continuă între timp să fie supus unor critici dure în Uniunea Europeană, relatează AFP. Potrivit agenției de presă, 63 de europarlamentari din mai multe grupuri politice au cerut marți UE să lipsească Ungaria de dreptul de vot în cadrul blocului comunitar, ca răspuns la recentele vizite ale premierului maghiar Viktor Orban la Moscova și Beijing. Parlamentarii europeni îl acuză pe Orban că acționează în mod deliberat în numele întregii UE, precizând că el nu are acest drept chiar dacă țara sa deține președinția rotatativă a Consiliului Uniunii, menționează AFP. Aceeași agenție de presă precizează că scrisoarea a fost semnată de europarlamentari din mai multe grupuri politice. E vorba nu doar de cei care reprezintă marea coaliție centristă formată din Partidul Popular European, socialiști, liberali și verzi, ci și membri ai grupului de extrema dreaptă al Conservatorilor și Reformiștilor care se identifică cu numele premierului italian Georgia Meloni, remarcă AFP. Deși europarlamentarii nu pot lipsi Ungaria de vot în Consiliul UE, ei pun presiune politică asupra Bruxellesului pentru a întreprinde acțiuni mai dure împotriva Budapestei, explică AFP.
Realegerea lui Roberta Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European e un alt eveniment comentat pe primele pagini ale publicațiilor internaționale. Euronews notează că în timp ce grupul de extremă dreapta al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni a reușit să-și asigure doi vicepreședinți – cu unul mai mult decât în mandatul anterior - celelate formațiuni radicale de dreapta nu vor avea reprezentați în biroul Parlamentului European, care modelează regulile și bugetul blocului comunitar, constată Euronews.
Între timp, guvernul președintelui francez Emmanuel Macron a demisionat marți, provocând un blocaj politic fără precedent tocmai într-un moment în care Franța se pregătește să găzduiască Jocurile Olimpice de vară, notează The Wall Street Journal. Franța plănuiește o ceremonie de deschidere spectaculoasă pe 26 iulie de-a lungul râului Sena, care va cere un efort extrem de mare de organizare și securizare din partea guvernului interimar, scrie publicația.
În Franța, niciun guvern interimar nu a funcționat niciodată mai mult de două săptămâni în medie, amintește Le Point. Totuși, în situația actuală, formarea unei noi echipe de guvernare ar putea dura mai mult timp, deoarece nicio forță politică nu are majoritate absolută în Adunarea Națională, subliniază publicația. Venind pe primul loc, Noul Front Popular nu a reușit încă să cadă de acord asupra unui nume pe care să-l propună lui Emmanuel Macron spre aprobare. În plus, desfășurarea cu succes a Jocurilor Olimpice, care au loc între 26 iulie și 11 august în capitală, este un factor suplimentar care ar putea prelungi durata de viață a guvernului demisionar, opinează autorul articolului.
Grecia restricționează munca în aer liber pe măsură ce temperaturile continuă să crească, tansmite Reuters. Potrivit agenției de presă, guvernul de la Atena a ordonat unor companii să nu-și lase angajații să îndeplinească sarcini grele în aer liber în timpul orelor de după-amiază în această săptămână. Din cauza temperaturilor de 42-43 de grade Celsius, constructorii, transportatorii de alimente sau curierii vor trebui să-și întrerupă lucrul de la prânz până la ora 17:00 de marți până vineri. Grecia a înregistrat în mod repetat temperaturi ridicate perturbând activitățile zilnice în luna iunie, izbucnind sute de incendii de vegetație, alimentate de vânturi puternice, în urma celei mai calde ierni înregistrate pe care oamenii de știință o leagă de schimbările climatice globale. Mai multe regiuni ale lumii, din Statele Unite până în India, suferă în mod similar în această vară de căldura extremă care a provocat întreruperi de curent și incendii de vegetație, notează Reuters. Meteorologii spun că temperaturile nu vor scădea mult înainte de sfârșitul lunii.
