Mihai Isac: Strategia Națională de Apărare trebuia adoptată în anii 1990, dar este bine că au fost identificați principalii furnizori de insecuritate
Adoptarea Strategiei naționale de apărare este salutabilă, chiar dacă a fost votată cu întârziere, deoarece aceasta a identificat principalii furnizori de instabilitate și a stabilit principalele obiective pentru a contracara amenințările la adresa securității Republicii Moldova. Opinia a fost expusă de expertul Mihai Isac în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1.
„Chiar dacă aceste măsuri au fost adoptate târziu de către Parlamentul de la Chișinău, abia acum Republica Moldova încearcă să recupereze ce nu s-a făcut timp de trei decenii. Astfel de strategii urmau să fie adoptate, începând cu anii 1990. Dar este bine că acești pași au fost făcuți, au fost identificați principalii furnizori de instabilitate”, a spus Mihai Isac.
Referindu-se la obiectivul de a majora până la 1% din PIB cota bugetului pentru apărare până în 2030, analistul a menționat că acest plan este realizabil, în funcție de evoluțiile economice și politice din regiune. În același timp, el a accentuat că orice investiție trebuie făcută cu cap și nu trebuie să ne permitem să procurăm armament de calitate proastă.
Cât privește industria de apărare, Mihai Isac a menționat că este foarte complicat ca Republica Moldova să-și dezvolte de una singură o asemenea industrie solidă. În schimb, țara noastră ar putea participa la dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul apărării.
„Dacă ne uităm la doctrina statelor din UE, acum se merge pe lansarea și folosirea unor sistem dezvoltate în comun. Este vorba despre avioane, de artilerie, de elicoptere. Republica Moldova este așteptată să participe în calitate de partener la astfel de demersuri”.
De asemenea, expertul a menționat necesitatea profesionalizării unor categorii ale forțelor militare, cum ar fi domenii de înaltă tehnologie sau aviația. În aceste domenii este nevoie de experți, iar pregătirea lor costă foarte mult. În acest sens, ar fi utilă o colaborare între Armata Națională și Universitatea Tehnică a Moldovei.
Strategia națională de apărare: riscurile la adresa securității R. Moldova
Strategia națională de apărare 2025-2030, adoptată de Guvern, stabilește trei riscuri majore la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Unul din ele – agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Documentul precizează că războiul pe scară largă declanșat acum doi ani împotriva țării vecine creează inclusiv premisele „imediate” și „permanente” pentru o posibilă agresiune armată și asupra Republicii Moldova.
Un alt risc, potrivit Strategiei, este reprezentat de acțiunile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă, direct sau prin intermediul unor elemente, organizații și grupuri sociale cu orientări radicale, din Republica Moldova. „Urmăresc să împiedice Republica Moldova să-și apere interesele naționale, precum și să-și promoveze obiectivele strategice, limitând astfel capacitatea de reintegrare a țării”, se menționează în documentul citat.
Securitatea țării este amenințată, potrivit Strategiei, inclusiv de forțele militare ale Federației Ruse, staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de forțele armate separatiste. Ministerul Apărării menționează că acestea „au capacitate operațională considerabilă”, iar riscurile pe care le prezintă la adresa suveranității și integrității teritoriale a țării noastre sunt „majore”.
Alte riscuri la adresa Republicii Moldova sunt, potrivit Strategiei, inclusiv dezinformarea și propaganda, atacurile cibernetice, traficul ilicit de armament și migrația ilegală. Ministerul Apărării precizează că, deși acestea nu au un caracter militar, pot afecta negativ, drept consecință, securitatea militară și apărarea Republicii Moldova, inclusiv finanțarea și dezvoltarea capacităților de apărare.
Obiective – mai mulți bani pentru apărare, un cer mai sigur, consolidarea cooperării cu NATO, SUA și UE
Pentru a contracara amenințările la adresa securității Republicii Moldova, autoritățile stabilesc mai multe obiective. Între acestea – dezvoltarea graduală a capacității de supraveghere și control al spațiului aerian. Ministerul își propune, în acest context, să asigure în viitor integrarea și interoperabilitatea în sistemul de supraveghere și control al spațiului aerian al Uniunii Europene.
O altă prioritate a autorităților, stabilită în Strategie, este dezvoltarea cooperării bilaterale pe dimensiunea apărării cu „partenerii tradiționali”, cum ar fi SUA, România, Ucraina, Marea Britanie, Germania, China, Suedia, Franța, Japonia etc. Ministerul Apărării anunță că își propune să extindă cooperarea și cu alte state.
În ceea ce privește Federația Rusă, Strategia prevede menținerea dialogului bilateral în vederea identificării soluțiilor pentru retragerea forțelor armate rusești, precum și pentru distrugerea și/sau evacuarea stocului de muniții depozitate pe teritoriul Republicii Moldova, sub supraveghere internațională.
Creșterea bugetară urmează să fie realizată treptat, începând cu 2025, după cum urmează:
