Revista presei internaționale: Ursula von der Leyen: runda a doua; „Faza fierbinte” a războiului din Ucraina se poate încheia anul acesta
Realegerea lui Ursula von der Leyen la președinția Comisiei Europene, e analizată pe larg și în presa internațională. Posibilitatea revenirii republicanului Donald Trump la casa albă și consecințele acesteia pentru unitatea NATO rămân în centrul atenției publicațiilor internaționale, la fel ca și posibila ieșire din cursa electorală a actualului președinte american, Joe Biden. Publicațiile europene vin totodată cu prognoze meteorologice optimiste, anunțând ca temperaturile extreme care au cuprins continentul în ultimele săptămâni, ar urma să scadă, începând cu acest weekend.
Presa internațională relatează că germanca Ursula von der Leyen a fost realeasă în funcția de președinte al Comisiei Europene, pentru un nou mandat de 5 ani. Potrivit Euractiv, Von der Leyen a fost susținută de 401 membri ai Parlamentului European dintre cei 707 care au participat la procesul de vot. Ea a fost votată de majoritatea europarlamentarilor din coaliția pro-europeană formată din PPE de centru-dreapta, liberali și socialiști. Totuși, potrivit surselor Euractiv, von der Leyen a obținut voturi și din afara coaliției, în jur de 45 de voturi din tabăra Verzilor și alte câteva din partea grupului conservatorilor și reformiștilor de extrema dreapta, deși majoritatea membrilor acestuia au votat împotrivă.
Președintele german al Comisiei Europene, supranumită „Regina Ursula” de presa de la Bruxelles datorită proeminenței și puterilor sale extinse, a primit ovații în picioare de mulți europarlamentari atunci când și-a stabilit agenda pentru următorii cinci ani, remarcă The Times.
Brusselestimes subliniază că von der Leyen și-a reafirmat angajamentul privind protecția mediului și a promis că măsurile de combatere a încălzirii globale vor fi compatibile cu proiectele de creștere economică. Totodată, ea a subliniat necesitatea de a crește cheltuielile pentru securitate și apărare, remarcă publicația, precizând că șeful executivului european își propune să dezvolte proiecte europene comune în acest domeniu, conduse de un nou comisar pentru apărare, notează Brusselestimes.
Von der Leyen promite crearea unui „scut aerian european” pentru a combate amenințarea Rusiei, titrează The Independent. „Următorii cinci ani vor defini locul Europei în lume pentru următoarele cinci decenii”, a declarat Von der Leyen, citată de aceeași publicație.
Perspectiva reîntoarcerii lui Trump atârnă peste Summitul european de securitate, titrează The Wall Street Journal. Următoarele alegeri prezidențiale din SUA, cu perspectiva crescândă a revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, promit să aibă repercusiuni profunde asupra securității Europei, a viitoarelor relații transatlantice și a războiului ruso-ucrainean, scrie publicația americană. La o întâlnire de joi, liderii europeni de pe tot continentul au discutat despre modul în care Europa se poate uni și întări militar pentru a controla agresiunea rusă și a menține Ucraina pe linia de plutire, remarcă The Wall STreet Journal.
Europa se pregătește de o eventuală revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, titrează The Guardian, în contextul reuniunii Comunității Politice Europene din Marea Britanie. Într-un interviu acordat publicației, secretarul general al Alianței nord-atlantice, Jens Stoltenberg, dă asigurări UE că NATO va supraviețui dacă Trump devine din nou președinte al Statelor Unite. Totuși, Stoltenberg le sugerează politicienilor europeni să construiască relații bune cu republicanul, așa cum au făcut-o în 2016, indiferent de retorica electorală a acestuia. Europa nu trebuie să cadă în capcana creării unei „profeții auto-împlinite” conform căreia NATO va muri sub o a doua președinție a lui Trump și că legătura transatlantică s-ar fi încheiată, a spus secretarul general al NATO în interviul oferit publicației britanice Guardian.
Între timp, sursele AXIOS relevă că lideri ai Partidului Democrat din Congresul american pun din ce în ce mai multă presiune pe președintele Joe Biden pe care vor să-l convingă să renunțe la cursa prezidențială, până la sfârșitul acestei săpătmâni. Președintele în vârstă de 81 de ani, care acum se autoizolează fiind bolnav de COVID, pare să se resemneze cu presiunea crescândă asupra sa.
„Faza fierbinte” a războiului cu Rusia se poate încheia anul acesta, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat BBC. Potrivit liderului de la Kiev, Întreaga lume trebuie să facă presiuni asupra Rusiei pentru a o convinge să vină la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului. Președintele ucrainean admite că războiul se va încheia pe cale diplomatică, și nu militară. „Asta nu înseamnă că toate teritoriile sunt cucerite cu forța, cred că puterea diplomației poate ajuta”, a subliniat președintele.
Unian amintește că potrivit unui sondaj recent, 44% dintre ucraineni cred că a venit momentul ca Ucraina să se așeze la masa de negocieri cu Rusia, în timp ce 35% sunt convinși că dialogul nu este necesar, iar 21% dintre ucraineni nu s-au hotărât încă.
CNN relevă că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și fostul președinte american Donald Trump au programat un apel telephonic pentru ziua de vineri, 19 iulie. CNN scrie despre acest lucru, citând două surse familiare cu planurile. Conversația va fi prima de când Trump a părăsit Casa Albă și vine pe fondul îngrijorărilor din Europa cu privire la politica sa față de războiul din Ucraina, în caz că va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie.
BBC relatează că urmare a protestelor studențești izbucnite în Bangladesh au fost înregistrate zeci de morți, sute de răniți, iar un post de televiziune a fost cuprins de flăcări. Internetul este întrerupt aproape peste tot, iar liniile telefonice nu funcționează în unele zone, măsuri menite să împiedice desfășurarea protestelor care continuă de câteva zile, precizează BBC. Ciocnirile violente dintre protestatari și poliție din capitala Dhaka au provocat zeci de morți și sute de răniți. Joi, clădirea postului de stat BTV a luat foc în Dhaka, autoritățile dând vina pe protestatari. BBC amintește că studenții au ieșit în stradă pentru a cere schimbarea unui sistem care rezervă o treime din locurile de muncă din sectorul public pentru rudele veteranilor războiului de independență din 1971 față de Pakistan. Elevii numesc practica actuală discriminatorie și cer ca angajarea să se facă în baza calificării fiecărui candidat în parte.
În fine, temperaturile foarte ridicate ale aerului care au cuprins o mare parte a Europei ar urma în sfârșit să scadă în weekend și pe parcursul săptămânii viitoare, transmite Euronews. „Această incursiune de aer mai rece și mai proaspăt la începutul săptămânii viitoare ar putea declanșa, de asemenea, niște furtuni puternice în anumite locuri, în special în Balcani”, precizează experții. Căldura care a afectat în această lună multe țări din sudul și estul continentului european este parțial determinată de un val de aer cald venit din nordul Africii, explică postul pan european de televiziune. Temperaturile au fost cu aproximativ 6-12 grade mai ridicate decât cele obișnuite pentru această perioadă a anului, informează Euronews și notează că autoritățile din diferite țări au luat măsuri speciale pentru a proteja sănătatea oamenilor, precum deschiderea spațiilor cu aer condiționat sau interzicerea lucrărilor în aer liber.
