Revista presei internaționale: Evoluția campaniei prezidențiale din SUA; „Semnalul simbolic” pentru Ungaria
Pe primele pagini ale publicațiilor internaționale e descrisă evoluția campaniei prezidențiale din SUA, unde vicepreședintele democrat, Kamala Harris, a obținut suficient sprijin pentru a putea fi nominalizată oficial drept candidat la președinție după ce actualul președinte, Joe Biden, a anunțat că se retrage din cursă. Presa europeană ramâne preocupată de evoluția războiului din Ucraina, analizând perspectivele unui nou summit de pace, așteptat să aibă loc la toamna, cu participarea Federației Ruse. Totodată, publicațiile internaționale trag semnale de alarmă în urma noilor condamnări ale jurnaliștilor străini in Rusia.
Pe primele pagini ale publicațiilor străine e comentată intarea în cursa prezidențială a vicepreședintelui SUA, Kamala Harris, după ce actualul președinte democrat, Joe Biden, a anunțat sub presiunea membrilor de partid, ca își suspendă candidatura. Harris își asigură destui delegați pentru a câștiga nominalizarea, obținând rapid sprijin consistent din partea membrilor Partidului Democrat, titrează CNN. Cu respirația tăiată, Rusia și Ucraina urmăresc situația politică din SUA în timp ce Biden se retrage din cursă, titrează Politico. În timp ce războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, atât Kievul, cât și Moscova, încearcă să prevadă cum vor influența rezultatele alegerilor prezidențiale americane situația de pe câmpul de luptă începând cu luna ianuarie a anului viitor, când la Casa Albă va veni un nou președinte. Anunțul de duminică al președintelui american Joe Biden că nu va candida pentru un al doilea mandat a împins cursa prezidențială a țării în ape tulburi – nu doar pe plan intern, ci și cu implicații cruciale pentru scena politică globală, constată publicația.
Kyivindependent se întreabă ce ar putea însemna o președinție a lui Kamala Harris pentru Ucraina? Potrivit publicației, este puțin probabil ca politica americană față de Ucraina să se abată mult de la cea a lui Biden, dacă Harris ar câștiga președinția în noiembrie. Kamala Harris nu are carisma necesară și nici timp pentru a se pregăti de confruntări publice cu rivalul republican. Totuși, dacă va fi nominalizată, are șanse să-l învingă pe Donald Trump, opinează în același timp The Economist.
The Hill a analizat 65 de sondaje diferite despre preferințele alegătorilor la viitoarele alegeri prezidențiale și constată în baza unei medii a acestor studii că Trump ar avea în prezent un avans de 2% în fața lui Kamala Harris. Totodată, democrații se arată convinși că șansele lor de a câștiga s-au îmbunătățit după aprobarea lui Harris, arată un sonaj recent, la care face referire The Hill.
Între timp, liderii europeni sunt preocupați de perspectivele atingerii unui acord, care să oprească ostilitățile pe câmpul de luptă în Ucraina. La următorul summit de pace, prevăzut pentru toamna acestui an, ar trebui să participe și Moscova, dar nu în baza condițiilor avansate de președintele rus Putin, scrie Ukrinform, citându-l pe șeful diplomației UE Josep Borrell, după ședința de luni a Consiliului Miniștrilor de externe ai blocului comunitar. Participarea Rusiei ar trebui să aibă loc în baza dreptului internațional și nu a „condițiilor” pe care Putin le propune pentru Ucraina, a subliniat șeful diplomației europene.
Euronews relatează că tot luni, Josep Borrell a criticat dur așa-numita „misiune de pace” a premierului maghiar Viktor Orbán care a călătorit la Moscova și s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin pentru a discuta posibile modalități de a pune capăt războiului din Ucraina. „Orice pretinsă „misiune de pace” care ignoră prevederile fundamentale ale Cartei Națiunilor Unite este, în cele din urmă, numai în beneficiul lui Putin și nu va aduce pacea”, a menționat șeful diplomației europene, citat de Euronews.
Următoarea reuniune informală a miniștrilor de externe pe care premierul maghiar își propunea s-o organizeze la sfârșitul lunii august la Budapesta, va avea loc în cele din urmă la Bruxelles, remarcă Euractiv, precizând că această decizie luată ieri de șefii diplomațiilor țărilor membre este deocamdată „un semnal simbolic” pentru Ungaria.
Publicațiile străine descriu procesul unei jurnalistei cu dublă cetățenie, rusă și americană, condamnată la 6 ani și jumătate de închisoare. Procesul de judecată, desfășurat cu ușile închise, a avut loc încă săptămâna trecută, însă presa a aflat despre acesta abia luni, 22 iulie, remarcă Associated Press. Agenția de presă scrie că un tribunal din Tatarstan, a condamnat-o pe Alsu Kurmasheva, angajată la Radio Free Europe/Radio Liberty, instituție finanțată de guvernul SUA, pentru răspândirea de informații false despre armata rusă. Potrivit Associated Press, acuzațiile sunt respinse de adminstrația Radio Free Europe și de guvernul american. Potrivit RBC, unul dintre motivele pentru care a fost condamnată jurnalista, este faptul că a participat la editarea cărții „Nu războiului. 40 de povești cu ruși care se opun invaziei în Ucraina”, publicată în noiembrie 2022. Condamnarea a avut loc în aceeași zi în care un tribunal din orașul rus Ekaterinburg l-a condamnat pe reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich pentru spionaj și l-a condamnat la 16 ani de închisoare într-un dosar pe care SUA l-au numit motivat politic, observă publicația. Gershkovich și Kurmasheva se numără printre alți câțiva americani condamnați în Rusia, pe fondul celei mai mari rupturi a relațiilor dintre Moscova și Occident de după Războiul Rece, notează agenția de presă Reuters.
