Revista presei internaționale: Răspunsul Germaniei la amenințările Rusiei; Gestul președintelui turc, condamnat pe rețelele de socializare
Presa internațională continuă să urmărească evoluția campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite și face previziuni privind impactul pe care l-ar putea avea rezultatul scrutinului asupra războiului ruso-ucrainean. Majoritatea publicațiilor străine scot în evidență răspunsul Germaniei la amenințările Rusiei, după ce Statele Unite și-au confirmat intenția de a desfășura rachete în Europa. În fine, mai multe ziare descriu reacția publică la gestul președintelui Turciei de a pălmui un copil care a refuzat să-i sărute mâna.
O posibilă revenire a republicanului Donald Trump la Casa Albă amenință Ucraina nu doar cu încetarea sprijinului militar american și cu forțarea acesteia să cedeze teritorii Rusiei, ci și prin constrângerea Kievului de a accepta statutul de neutralitate a țării, scrie Financial Times. Acesta din urmă este probabil cel mai dorit obiectiv al Kremlinului, scrie ziarul. Publicația dezvăluie că obiectivul de a face Ucraina neutră a fost exprimat în iunie de senatorul JD Vance, pe care Trump vrea să-l vadă drept vicepreședinte dacă va câștiga alegerile. Rusia a cerut statut neutru al Ucrainei și dizolvarea efectivă a armatei sale încă în proiectul așa-numitului acord de pace din primăvara anului 2022, notează Financial Times. Ucrainenii sunt conștienți de pericolul acceptării condițiilor rusești, dar discuția despre neutralitate rămâne în continuare relevantă, adaugă publicația.
Unii membri NATO ar putea abandona sprijinul pentru Kiev dacă Trump va câștigă alegerile prezidențiale din Statele Unite, titrează la rândul său Politico. Potrivit publicației, ideea fostului președinte american privind o reglementare pașnică a războiului poate însemna pur și simplu că Rusia va păstra controlul asupra teritoriilor ucrainene pe care le ocupă în prezent. Autorul articolului crede că dacă Trump se întoarce la Casa Albă, Regatul Unit și alți membri europeni ai NATO s-ar putea confrunta cu o alegere dificilă: fie să accepte o înțelegere forțată în favoarea Rusiei, fie să-l sprijine pe președintele ucrainean Volodymyr Zelensky să continue rezistența împotriva agresiunii militare ruse. Aliații pot propune însă o formulă care să-i convingă pe consilierii lui Trump că nu ar trebui să impună Ucrainei un acord de pace, ci să-i lase pe aliații ei europeni să-i ofere în continuare sprijin militar. E un scenariu care desigur, nu i-ar plăcea Kievului, dar o înțelegere proastă cu Trump ar fi mai bună decât una proastă cu Putin, scrie Politico.
Rusia nu e în stare să sperie Germania cu amenințările privind o posibilă reluare a producției de arme cu rază medie de acțiune, dacă Statele Unite își confirmă intenția de a desfășura rachete în Europa, scrie Deutsche Welle, citându-l pe reprezentantul ministerului de Externe de la Berlin, Sebastian Fischer. Tipul de rachete despre care vorbește Moscova este interzis de Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară, însă acestea „au fost dezvoltate și desfășurate de mult timp” de Rusia. Așa că intenția americanilor de a desfășura propriile rachete în Germania sau în alte țări europene, nu este decât o reacție a occidentului la încălcările tratatului de către Moscova, scrie Deutsche Welle cu referire la declarațiile aceluiași oficial.
Japonia și SUA încearcă să-și întărească relațiile militare fiind îngrijorate de intenția Chinei de a schimba cu forța status quo-ul în Mările Chinei de Est și de Sud, transmite The Guardian. Publicația britanică scrie că autoritățile de la Tokyo și Washington vor să-și consolideze cooperarea militară prin îmbunătățirea comandamentului și controlului forțelor americane în Japonia, inclusiv prin întărirea producției de rachete americane în această țară, numind China drept "cea mai mare provocare strategică". Japonia găzduiește peste 50.000 de soldați americani, însă comandantul Forțelor armate ale SUA din Japonia nu are autoritate de a da ordine fără a primi instrucțiuni de la Comandamentul Indo-Pacific al Statelor Unite din Hawai, notează The Guardian precizând că aceste reguli urmează a fi revăzute. Într-o declarație comună la care face referire publicația, miniștrii Apărării din cele două țări susțin că politica externă a Chinei "caută să remodeleze ordinea internațională în beneficiul său, în detrimentul altora" și că "un astfel de comportament reprezintă cea mai mare provocare strategică în regiunea Indo-Pacific și dincolo de ea."
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a făcut cea mai tare și necalculată declarație că Turcia ar putea intra în Israel „în același mod în care a intrat în Karabakh și Libia”, este opinia exprimată de observatorul militar-politic Alexander Kovalenko pentru Unian. El a menționat că aceasta nu este prima dată când „Erdogan face declarații atât de beligerante și tari”, amintind că pe 28 octombrie 2023, a ținut un discurs la fel de dur împotriva Israelului și a Occidentului. Totuși, de această dată, nu este vorba de viziunile antisemite și anti-occidentale ale președintelui turc, ci de ceva complet diferit - pozițiile slabe ale lui Erdogan și ale partidului său, pierderea influenței politice. Analistul a remarcat că anul trecut au avut loc alegeri prezidențiale în Turcia, iar Erdogan aproape că le-a pierdut. Și în 2019, partidul său a pierdut teren la alegerile locale și apoi, în ultimii 25 de ani, un candidat non-proguvernamental a devenit primar al Istanbulului. Și anul acesta opoziția a fost deja înainte nu numai la Istanbul, ci și la Ankara, Izmir, Antalya, subliniază expertul.
Confruntat cu reacții dure din partea țărilor occidentale după amenințările de a invada Israelul, președintele turc Recep Tayyip Erdogan e supus și altor critici venite din sânul societății civile pentru comportamentul său inadecvat în public. Le Figaro relatează că Erdogan a pălmuit un copil care a refuzat să-i sărute mâna, în timpul unei ceremonii de inaugurare a unor case construite în cadrul unui proiect de transformare urbană din provincia Rize. Ziarul scrie că după un discurs ținut în timpul evenimentului, Erdogan a înmânat cheile proprietarilor noilor locuințe, iar un copil care a urcat pe scenă înaintea părinților săi, a ezitat să-i sărute mâna șefului statului, precum se obișnuiește la musulmani pentru a arăta respect față de cei în vârstă. Erdogan l-a lovit ușor cu palma peste obraz după care copilul i-a sărutat mâna și a primit niște bani din partea șefului statului. Gestul președintelui turc a stârnit vâlvă și a fost condamnat pe rețelele de socializare, notează Le Figaro.
În fine, publicația franceză 20MINUTES scrie că primarul Parisului, Anne Hidalgo, vrea să ia o decizie fără precedent după Jocurile Olimpice de Vară: să păstreze statuile cu femei franceze care sunt amplasate pe Sena, inelele olimpice plasate pe Turnul Eiffel, dar și vasul cu flacăra olimpică aflat în aceste momente suspendat deasupra celebrelor Grădini Tuileries. Primarul spune citat de aceeași publicație că „toate cele trei obiecte artistice sunt magnifice și merită toată atenția publicului”. Totuși, el a mărturisit că nu știe exact dacă își va împlini visul deoarece nu poate lua de unul singur o decizie în acest caz fără acceptul autorităților centrale, conchide, 20MINUTES.
