Revista presei internaționale: Primele avioane de luptă F-16, în Ucraina; Moartea liderului politic al grupării Hamas
Presa internațională urmărește evoluția războiului ruso-ucrainean și încearcă să prevadă cum vor decurge următoarele etape ale luptelor de pe front după ce Kievul a primit primele avioane de luptă americane F-16. Majoritatea publicațiilor străine acordă o atenție sporită și tensiunilor din Orientul Mijlociu după ce liderul aripii politice a grupării palestiniene Hamas, a fost ucis în urma unei lovituri cu rachetă lansate de forțele armate israeliene.
Ucraina a primit primele avioane de luptă americane F-16 din partea aliaților occidentali, titrează Bloomberg. Potrivit surselor publicației, partenerii occidentali ai Kievului au purtat negocieri aprinse pe tema livrării acestor tipuri de avioane până la sfârșitul lunii iulie, iar acest termen a fost respectat. Deocamdată, numărul avioanelor F-16 solicitate insistent de Ucraina e mic și potrivit interlocutorilor Bloomberg, nu este clar dacă piloții ucraineni instruiți vor putea începe să le folosească imediat. Totuși, aeronavele americane ar trebui, în timp, să ajute Kievul să pună capăt superiorității aeriene a Rusiei, care i-a permis acesteia să distrugă o bună parte a infrastructurii energetice a Ucrainei, provocând întreruperi permanente de curent, scrie Bloomberg.
Ucraina își poate proteja cerul, dar partenerii trebuie s-o ajute, a declarat președintele țării Volodimir Zelenski, citat de BBC. „În noaptea de marți spre miercuri, 89 de drone Shahed au fost doborâte... Este un rezultat important. Ucrainenii își pot proteja complet cerul de atacurile rusești atunci când au suficientă securitate pentru a face acest lucru.” Potrivit lui Zelenski, Forțele Armate ale Ucrainei pot obține aceeași eficiență în protejarea teritoriului țării împotriva rachetelor rusești și a aeronavelor de luptă, dar nu pe cont propriu: „Avem nevoie de decizii destul de îndrăznețe din partea partenerilor - suficiente sisteme de apărare aeriană, suficientă rază de acțiune a rachetelor primite din partea aliaților, iar ucrainenii vor face totul corect și cu grijă.”
Între timp, situația de pe câmpul de luptă rămâne extrem de complicată pentru armata ucraineană, relatează BBC. Cea mai tensionată situație se atestă în apropiere de orașele Pokrovsk și Torețk din regiunea Donețk unde trupele ruse își continuă atacurile intensive, semnalează serviciul britanic de presă cu referire la rapoartele Statului Major al Forțelor Armate Ucrainene.
Potrivit agenției Ukrinform, bombardamentele rușilor au distrus în proporție de 70% orașul Toretsk situat în districtul Bakhmut, iar trupele de ocupație s-au apropiat deja de periferiea acestuia. În oraș mai rămân aproximativ 3,5 mii de localnici, scrie Ukrinform, amintind că înainte de război, aici locuiau aproximativ 75 de mii de oameni.
Pe fondul agresiunii militare ruse în Ucraina, presa occidentală remarcă și consecințele atacurilor hibride ale Moscovei îndreptate împotriva vecinilor săi. SUA suspendă un ajutor de peste 95 de milioane de dolari pentru guvernul pro-rus al Georgiei din cauza adoptării așa-numitei legi a „agenților străini”, pe care Washingtonul o consideră antidemocratică. transmite Reuters. Agenția de presă amintește că legea a fost adoptată de parlamentul Georgiei în iunie și obligă organiyațiile non-guvernamentale care primesc bani din străinătate să se înregistreze ca agenți străini. Opoziția internă și Occidentul au criticat guvernarea de la Tbilisi pentru aplicarea legii ale cărei prevederi sunt similare celor adoptate anterior în Rusia pentru a suprima libertatea de exprimare, notează Reuters, precizând că din aceleași motive, Uniunea Europeană a înghețat mai devreme un ajutor militar în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro pentru Georgia.
Ungaria lui Viktor Orban blochează încercarea UE de a publica o declarație comună cu privire la alegerile din Venezuela, relatează Politico. Potrivit publicației, Ungaria a folosit dreptul de veto pentru a împiedica emiterea unei declarații care exprima îngrijorarea cu privire la presupusele „nereguli” din cadrul scrutinului în urma căruia, președintele venezuelean Nicolás Maduro a fost declarat câștigător cu 51% din voturi față de 44% cât ar fi obținut adversarul său, Edmundo González Urrutia. Alegerile urmate de masive proteste de stradă, soldate deja cu victime în rândul manifestanților împușcați de poliție, sunt contestate de opoziție, iar UE nu reușește să ia atitudine din cauza poyiției intransigente a guvernului de la Budapesta, scrie Politico. Acest lucru a determinat mai multe țări, precum Germania, să pledeze pentru luarea deciziilor de politică externă cu majoritate calificată, conchide publicația.
În fine, în atenția presei internaționale revin tensiunile din Orientul Mijlociu după ce liderul aripii politice a grupării palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, a fost ucis în urma unei lovituri cu rachetă lansate de forțele armate israeliene asupra reședinței sale din Teheran. Al Jazeera precizează că , Haniyeh a fost eliminat în noaptea de marți spre miercuri după ce participase în timpul zilei la inaugurarea noului președinte al Iranului, Masoud Pezeshkian.
Potrivit publicației saudite Al Hadath, moartea liderului politic al grupării Hamas a trezit temeri cu privire la o escaladare regională mai ales că a avut loc la doar câteva ore după un atac aerian asupra capitalei libaneze Beirut în care ar fi fost ucis și Fuad Shukr comandantul Hezbollah - o altă grupare pro-iraniană care luptă împotriva Israelului.
Iranul a amenințat deja cu o „operațiune specială” împotriva Israelului ca răzbunare pentru lichidarea celor doi lideri ai grupărilor Hamas și Hezbollah, semnalează Observer. De cealaltă parte, ministrul israelian al Apărării, Yoav Galant, a spus citat de publicația Haaretz, că Israelul nu intenționează să escaladeze situația, dar menține o alertă ridicată și este pregătit să răspundă oricărui atac al grupărilor pro-iraniene din regiune.
Secretarul de stat american Antony Blinken a lansat joi un apel către ''toate părțile'' din Orientul Mijlociu îndemnându-le să acționeze pentru detensionarea situației din regiune și să ajungă ''urgent'' la o încetare a focului în Fâșia Gaza, transmite AFP. ''În ceea ce privește Orientul Mijlociu, în prezent regiunea se află pe calea multiplicării conflictelor, violenței, suferinței și insecurității. Este esențial să fie întrerupt acest ciclu și asta începe printr-o încetare a focului, la care lucrăm'', a declarat Blinken în timpul unei conferințe de presă în Mongolia. El a adăugat că acest lucru ar însemna ca ''toate părțile să discute, să se abțină de la măsuri care ar putea duce la escaladarea conflictului, să găsească modalitățile de a ajunge la un acord și nu motive pentru a-l întârzia sau a-l refuza'', mai scrie AFP.
Aceeași agenție de presă notează că statele din Consiliul de Securitate al ONU au făcut la rândul lor apel la intensificarea eforturilor diplomatice pentru evitarea unui conflict extins în Orientul Mijlociu. "Ne temem că regiunea este în pragul unui război total", a declarat reprezentantul permanent adjunct al Japoniei la ONU, Shino Mitsuko, făcând apel la eforturi internaționale pentru a împiedica un asemenea conflict. China, Rusia și alte state au condamnat asasinarea lui Haniyeh, pe care ambasadorul Iranului la ONU a calificat-o drept un act de terorism, în timp ce SUA, Marea Britanie și Franța au ridicat problema sprijinului despre care afirmă că îl acordă Iranul unor elemente destabilizatoare din regiune, adaugă AFP.
