Revista presei // Un rezultat negativ la referendumul din toamnă ar crea o ruptură între Bruxelles și Chișinău
Referendumul este șansa unică a Republicii Moldova de a se desprinde odată și pentru totdeauna de Rusia agresoare și imperialistă, iar un rezultat negativ la plebiscit ar crea o ruptură între Bruxelles și Chișinău - sunt principalele subiecte din presa de la Chișinău.
Victoria unui candidat pro-rus la prezidențiale ar întârzia procesul de integrare europeană, iar un rezultat negativ la referendum ar crea o ruptură între Bruxelles și Chișinău, scrie Moldova 1, cu referire la declarația eurodeputatului român, Rareș Bogdan. În opinia lui, chiar și un candidat care pretinde a fi pro-european, dar are simpatii pentru Federația Rusă, poate să întârzie apropierea de Uniunea Europeană. „Un candidat pro-rus sau un candidat „vopsit”, chiar dacă pare european, dar, în realitate, are simpatii accentuate pentru Federația Rusă și politicile Kremlinului ar crea o adevărată ruptură între puterea de la Bruxelles și Strasbourg, respectiv puterea de la Chișinău”, a subliniat eurolegislatorul.
Iar Radio Chișinău propune un interviu cu istoricul Ion Negrei, care este convins că referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, din această toamnă, este momentul de importanță crucială pentru soarta Republicii Moldova. Țării noastre i se oferă șansa unică în propria sa istorie de a se desprinde odată și pentru totdeauna de Rusia agresoare și imperialistă și de a-și croi propriul destin, în libertate, declară Ion Negrei. „La referendum, cetățenii urmează să aleagă dacă vrem pace sau război, libertate sau dictatură, vrem proprietate sau sclavie. Aici este linia de despărțire”, a subliniat istoricul Ion Negrei.
Menținerea fostelor republici sovietice, inclusiv Moldova într-o stare de regres economic, permite Moscovei să-și păstreze influența. Iar conflictele înghețate este una dintre modalitățile folosite în acest scop. IPN propune un material despre conflictele înghețate și scoate în evidență declarația fostului vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, care constată că Rusia are mai multe pârghii pentru a menține controlul asupra regiunii transnistrene, iar formatul de negocieri 5+2 este blocat. Mai mult, Gheorghe Bălan susține că declanșarea războiului la scară largă din Ucraina a avut la bază intenția noilor autorități de la Kiev de a integra țara în Uniunea Europeană, fapt perceput de Rusia drept o pierdere a influenței asupra acestui teritoriu.
Moldovenii din Israel care doresc să părăsească țara din cauza situației tensionate se pot întoarce acasă, însă trebuie să verifice graficul zborurilor înainte de a porni la drum, scrie Moldova 1 cu referire la afirmația ambasadorului țării noastre în Israel, Alexandr Roitman. Diplomatul a menționat că deocamdată, Aeroportul Internațional Ben Gurion funcționează în regim normal, deși unele companii aeriene și-au suspendat zborurile. Potrivit lui, până în prezent, niciun cetățean moldovean nu a solicitat ajutor din motive de Securitate. Totuși, autoritățile recomandă ca cetățenii Republicii Moldova să se abțină de la călătorii în Orientul Mijlociu, după ce Iranul a amenințat că va iniția un atac asupra Israelului.
Ziarul Național publică topul dosarelor cu cele mai mari sechestre aplicate, aflate pe rol în instanțele de judecată. Fostul președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc și fugarul Veaceslav Platon sunt lideri la acest capitol. Publicația scrie că statul și-ar recupera miliarde de lei din sechestrele aplicate, dacă instanțele de judecată ar satisface cererile acuzatorilor de stat. În cauza penală pe numele lui Plahotniuc, învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor, au fost aplicate sechestre pe bunuri în valoare de peste un miliard de lei. Sechestrul pe bunurile lui Veaceslav Platon, cercetat penal pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, se ridică la 269 000 000 de lei. În top mai sunt fosta viceguvernatoare a Băncii Naționale, Emma Tăbârță, fostul premier Iurie Leancă și deputatul Denis Ulanov, afiliat lui Ilan Șor.
Podul peste Prut de la Ungheni, parte din Autostrada A8, ar putea fi gata în doi ani, scrie Ziarul Național. Potrivit publicației, autoritățile responsabile nu au înregistrat contestații la contractul pentru realizarea lucrărilor. Astfel, documentul ar urma să fie semnat de firma câștigătoare din România care are la dispoziție 24 de luni, inclusiv 6 luni proiectare și 18 luni execuție, pentru construcția podurilor, a drumului de legătură cu Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni și a punctului de trecere a frontierei. La licitație au fost depuse trei oferte de la constructori din România, R. Moldova și Ucraina.
Ziarul de Gardă propune o analiză despre decizia deputaților PAS de a permite, din nou, publicitatea pentru jocurile de noroc. Pe de o parte, unul dintre autorii inițiativei, Radu Marian, a spus că se propun modificări „acolo unde interdicția totală nu este practică”. Pe de altă parte, opoziția critică inițiativa, amintind că, în 2021, actualul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba se lăuda că a făcut un lucru bun pentru țară, limitând publicitatea jocurilor de noroc”. La rândul său, expertul Stas Madan susține că, în urmă cu trei ani, ar fi fost făcută „o greșeală”, iar acum s-ar reveni la „buna logică”. Care a fost scopul inițial al legii, ce au de câștigat autoritățile prin noile prevederi, citiți în articol.
