Revista presei internaționale: Tancuri și vehicule blindate ucrainene în regiunea rusă Kursk; Cea mai mare bază aeriană NATO din Europa
Presa internațională relatează despre luptele aprige care au izbucnit ieri la granița ruso-ucraineană, comentând și incursiunea tancurilor și blindatelor ucrainene in regiunea Kursk a federației Ruse. Din ziarele internaționale mai aflăm de ce avioanele F-16 au devenit subiect de discuție în Parlamentul European, dar și de ce România devine gazda celei mai mari baze aeriene NATO din Europa. Publicațiile străine iși focalizează între timp atenția asupra evoluției conflictului din Orientul Mijlociu, unde tensiunile dintre Israel și Iran au atins cote maxime.
„Lupte aprige” au izbucnit marți dimineața de-a lungul unor sectoare ale frontierei ruso-ucrainene, au relatat mai multe publicații ruse și ucrainene. Unian citează un comunicat al ministerului rus al apărării, potrivit căruia un grup format din aproximativ 300 de diversioniști ucraineni ar fi pătruns cu 11 tancuri și 20 de vehicule blindate de luptă în câteva localități din regiunea Kursk a Federației Ruse. Forțele ucrainene ar fi atacat pozițiile unităților care acoperă frontiera de stat a Federației Ruse, însă ar fi fost respinse inclusiv cu ajutorul avioanelor de luptă, afirmă ministerul apărării de la Moscova, citat de Unian. În timpul luptelor din regiunea Kursk au fost capturați cel puțin șase militari ruși, care s-ar fi predat, relatează publicația, precizând că partea ucraineană nu a comentat aceste informații.
Deși Rusia a spus că a respins incursiunea, rapoartele de la bloggerii militari ruși și imaginile de pe rețelele de socializare au indicat că atacul ucrainean a fost substanțial, deși nu era clar cât de departe ar putea fi susținut, scrie The Guardian. Scopul atacului ar putea fi o încercare a Ucrainei, a cărei apărare este întinsă , de a deturna unele forțe rusești pentru a apăra o parte a frontului care a fost în mare parte inactivă din primăvara anului 2022 – și, de asemenea, să ridice moralul acasă, presupune autorul articolului. Combatanți înarmați din Ucraina au făcut anterior mai multe incursiuni scurte în Rusia, fiind vorba de unități de ruși care luptă în sprijinul Kievului, precum Corpul Voluntar Rus și Legiunea Libertatea Rusiei, amintește publicația.
„Pentru a opri ofensiva Forțelor Armate ucrainene, rușii vor trebui să-și retragă trupele din altă direcție, posibil din regiunile Donețk sau Lugansk”, consideră expertul militar ucrainean Roman Svitan, colonel în rezervă al Forțelor Armate ale Ucrainei, intervievat de Novaya Gazeta Evropa. Într-un fel sau altul, Forțele Armate ucrainene au reușit să ducă la bun sfârșit sarcina și să extindă semnificativ frontul, constată Roman Svitan. Astăzi, rușii nu au absolut niciun control asupra graniței de 600 de kilometri între Federația Rusă și Ucraina. Urmează alte noutăți în următoarele două zile, consideră expertul.
Președintele Comisiei de Apărare a Parlamentului European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, solicită guvernului federal al Germaniei și altor state ale UE să ia măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți eficacitatea avioanelor de luptă americane F-16 care tocmai au fost livrate Ucrainei. Într-un interviu acordat ziarului Rheinische Post, politicianul declarat că Europa trebuie să facă tot ce-i stă în putere pentru a ajuta Ucraina să se apere, inclusiv livrându-i rachete de croazieră germane Taurus, indiferent dacă dorește sau nu actualul guvern de la Berlin.
România transformă baza aeriană „Mihail Kogălniceanu” în cel mai mare obiectiv militar NATO din Europa, scrie The Times. Extinderea bazei aeriene „Mihail Kogălniceanu” arată cât de serios iau țările din fostul bloc comunist amenințarea care planează asupra lor dinspre Rusia, comentează publicația britanică. Dorința României de a-și consolida apărarea poate fi înțeleasă ținând cont de ostilitatea arătată de Rusia, subliniază The Times, amintind că dronele rusești care vizează porturile ucrainene de pe Dunăre s-au rătăcit în mod frecvent peste granița cu România, ceea ce a determinat NATO să-și sporească patrulele cu avioane de luptă de-a lungul frontierei, notează publicația. Pe vremea Războiului Rece, SUA au urmărit mișcările Uniunii Sovietice de la bazele sale din Germania de Vest, cea mai mare fiind baza de la Ramstein. Dar, pe parcursul următoarelor două decenii, baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”, din sud-estul României, va depăși Ramstein, urmând să devină cea mai mare bază NATO din Europa, cre servește deja drept cartier pentru misiunile de poliție aeriană efectuate de NATO deasupra Mării Negre, scrie The Times.
Tensiunile rămân la cote maxime în Orientul Mijlociu, relatează presa internațională, precizând că Iranul continuă să amenințe Israelul că va răzbuna moartea liderului politic al mișcării islamiste palestiniene Hamas ucis în urmă cu o săptămână la Teheran. Times of Israel scrie că Iranul și Israelul continuă să se amenințe reciproc în pofida apelurilor repetate ale Statelor Unite și altor actori geopolitici de a evita "escaladarea" unui nou conflict militar în Orientul Mijlociu. Publicația notează că pe de o parte, liderul Hezbollah din Liban a declarat marți că gruparea sa proiraniană și Iranul sunt „obligate să riposteze” împotriva Israelului, „indiferent de consecințe”, după asasinarea liderului politic al Hamas și a șefului militar al Hezbollah. Ministrul de externe israelian Israel Katz a declarat marți seara citat de Times of Israel că noul lider politic al grupării Hamas Yahya Sinwar trebuie "eliminat rapid", el fiind desemnat pentru a-l înlocui pe Ismail Haniyeh, ucis la Teheran săptămâna trecută. Autoritățile israeliene îl acuză pe Sinwar că este unul dintre cei care au conceput și organizat atacul terorist comis de Hamas la 7 octombrie în sudul Israelului, amintește aceeași publicație.
Când sună sirenele de raid aerian, toți israelienii știu unde să meargă – un sistem de adăposturi care datează de cinci decenii, fiind construite pentru a rezista la atacurile majorității rachetelor convenționale, scrie The Wall Strett Journal. Această familiaritate explică parțial starea de spirit din multe orașe israeliene, unde oamenii sunt nervoși, dar nu intră în panică, în timp ce un atac promis din Iran se profilează, remarcă WSJ. Activitățile de vară pentru copii sunt în plină desfășurare, iar magazinele alimentare sunt complet aprovizionate. Armata nu a impus limite adunărilor publice și le spune oamenilor să-și facă viața de zi cu zi, observă publicația. Construite de-a lungul deceniilor, adăposturile fortificate sunt ușor accesibile pentru aproape 65% dintre israelieni, notează WSJ.
China a lansat marți primul său lot de sateliți pentru internet ,care vor face parte dintr-o constelație despre care speră că va rivaliza cu sateliții Starlink ai SpaceX, transmite CNBC. Cunoscută sub numele de "Thousand Sails", constelația este un set pe orbită joasă a Pământului format din peste 15.000 de sateliți despre care China a spus că vor oferi o acoperire globală a internetului. Lansarea unei constelații de sateliți pentru internet subliniază marile ambiții spațiale ale Chinei și încercarea Beijingului de a elimina dominația SUA în sector, pe măsură ce lupta tehnologică dintre cele două națiuni se extinde.
