Revista presei internaționale: Rusia își retrage forțe din Sudul Ucrainei; Trei lovituri de tanc pentru a depăși „dinții de dragon” ai rușilor
Presa internațională relatează despre ultimele evoluții în războiul ruso-ucrainean, observând că armata rusă și-a retras o parte de soldați din frontul de sud al Ucrainei, ca răspuns la incursiunea forțelor ucrainene in regiunea rusă Kursk. Din presa străină mai aflam în ce fel s-a schimbat atitudinea cetățenilor Marii Britanii fata de UE, la 8 ani de la brexit, in urma căruia englezii au renunțat la calitatea de membru comunitar.
Forțele armate ucrainene au avut nevoie de doar trei lovituri de tanc pentru a depăși linia „dinților dragonului”, pe care Rusia a cheltuit miliarde de ruble, pentru a se apăra, relevă Aghenstvo. Incursiunea forțelor armate ucrainene în regiunea Kursk a făcut posibilă testarea liniilor de protecție cu piramide de beton în condiții reale de luptă, observă publicația. Astfel, de la începutul incursiunii în regiunea Kursk lansată pe 6 august, armata ucraineană a obținut controlul asupra unui teritoriu rusesc de aproximativ 1.050 de kilometri pătrați, transmite agenția de presă Aghenstvo, făcând referire la rapoartele de ultimă oră ale corespondenților militari ruși.
În consecință, Rusia își retrage unele forțe din Ucraina pentru a opri ofensiva ucraineană de pe propriul teritoriu, relatează la rândul său The Wall Street Journal. Publicația americană subliniază însă că Moscova își retrage o parte din trupe doar de pe linia frontului din sudului Ucrainei, nu și din regiunea estică Donbas unde armata rusă continuă să înainteze treptat către orașele strategice ale regiunii Donețk, Pokrovsk și Torețk. Concomitent, Ucraina a trimis tancuri și alte vehicule blindate pentru a-și întări trupele care au pătruns pe teritoriul Rusiei ocupând 74 de orașe și sate rusești, scrie WSJ.
Pentru Rusia, a fost un moment aproape la fel de șocant precum marșul mercenarului Evgheni Prigojin asupra Moscovei în iunie 2023: lăudatul stat de securitate pe care l-a construit președintele Vladimir Putin s-a prăbușit în fața atacului surpriză, eșuând în sarcina sa de bază. de a-și proteja cetățenii, constată The New York Times. Iar contractul social nescris care a însoțit în mare parte campania de 30 de luni a lui Putin – că majoritatea rușilor ar putea să-și continue viața normală chiar dacă el ducea războiul – a fost pus din nou sub semnul întrebării, consideră autorul articolului.
Agenția Bloomberg estimează că Rusia nu ar avea suficienți militari pentru a face față noii situații de pe câmpul de luptă ceea ce ar putea s-o determine să recurgă la o nouă mobilizare în rândurile sale armate până la sfârșitul acestui an. Agenția de presă Unian îl citează pe guvernatorul regiunii Kursk, potrivit căruia, refugiații ruși din zonele de frontieră ar putea fi trimiși pe teritoriile ocupate ale Ucrainei. Aceștia ar urma să fie cazați în „sanatorii și pensiuni de pe malul Mării Azov, din zona orașelor Mariupol și Berdiansk, scrie Unian.
În Orientul Mijlociu persistă în continuare tensiuni legate de un posibil atac al Iranului împotriva Israelului, relatează Reuters, amintind de amenințările permanente ale Teheranului cu un răspuns dur după uciderea șefului Hamas Ismail Haniyeh la Teheran luna trecută. Iranul a organizat aseară un exercițiu militar în nordul țării, conceput pentru a spori pregătirea defensivă a forțelor navale ale armatei de la Marea Caspică, semnalează agenția de presă. Totuși, președintele american Joe Biden a spus că se așteaptă ca Iranul să renunțe la un atac asupra Israelului dacă se ajunge la un acord de încetare a focului în Fâșia Gaza unde, notează Reuters.
Majoritatea cetățenilor din Marea Britanie ar vota pentru ca țara lor să revină în Uniunea Europeană, titrează Politico, făcând referire la datele unui sondaje de opinie realizat la nivel național. La mai bine de opt ani de la votul pentru Brexit, un sondaj YouGov arată că majoritatea britanicilor regretă ieșirea din Uniunea Europeană și că, dacă în momentul de față s-ar organiza un referendum pentru reintrarea Marii Britanii în rândul statelor membre, 59% la populație ar vota pentru, în timp ce doar 41% sunt în continuare împotriva UE, scrie Politico. Potrivit rezultatelor sondajului, cei mai mulți dintre cetățenii britanici se îndoiesc totuși de faptul că guvernul laburist nou ales are ca obiectiv reintegrarea în blocul european. Politico amintește că premierul Keir Starmer, a subliniat anterior că Partidul său Laburist nu va încerca să se reintegreze în UE.
Euronews relatează despre incendiile care au izbucnit în valea Tjentište din sud-estul Bosniei și Herțegovinei și s-au extins în Parcul Național Sutjeska, punând în pericol pădurea de conifere veche de secole. Ministerul albanez al Apărării a raportat între timp că flăcările din Munții Seci, situați de-a lungul graniței de est cu Macedonia de Nord, ard de o săptămână. Italia, Grecia și părți din Albania și Macedonia de Nord s-au confruntat cu unele dintre cele mai grave incendii de vegetație în această vară, conchide postul paneurpean de televiziune.
Iar în Grecia autoritățile au început marți procesul de înregistrare a pagubelor, în urma incendiului devastator care a cuprins nordul Atenei duminică și luni, scrie Ekatimerini. Estimările inițiale arată că au ars peste 10.000 de hectare, din șase municipalități principale. Criticile cetățenilor la adresa guvernului în ceea ce privește prevenirea și tratarea incendiilor sunt dure, notează publicația elenă Innewspaper. Autorul își pune întrebarea dacă guvernul a făcut destul pentru a preveni catstrofa, cunoscându-se din timp de riscul extrem de incendiu. Potrivit ultimelor informații citate de publicație, focarele de incendiu s-au extins pe o suprafață de 23 de kilometri. Pentru zeci de locuitori din Attica, munca și visele vieții s-au transformat în cenușă și moloz, constată Ta Nea, precizând că incendiul terifiant a măturat totul în cale și, în afară de o zonă imensă de pădure, a distrus complet zeci de case.
În fine, AFP relatează că un norvegian îndrăzneț a reușit să se îmbarce pe un avion de linie fără bilet două zile la rând deplasându-se din Munchen, gratis până la Stockholm. „Poliția aeroportului a deschis o anchetă împotriva cetățeanului norvegian în vârstă de 39 de ani pentru tulburarea ordinii publice și transportul fraudulos”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției pentru AFP. Călătorul s-a strecurat prima dată fără nicio problemă pe 4 august, în ciuda verificărilor biletelor la îmbarcare, stând foarte aproape de un alt pasager, relatează cotidianul Bild. S-a urcat apoi într-un avion cu destinația Hamburg, în nordul Germaniei, împreună cu alți pasageri. Frauda lui a fost observată doar pentru că zborul era plin și norvegianul nu și-a găsit loc. Acesta a fost predat polițiștilor care au deschis un dosar, dar l-au eliberat, scrie cotidianul Bild.
