Revista presei internaționale: Dinamica luptelor pe frontul ruso-ucrainean; Proteste de amploare în Serbia și India
Presa internațională urmărește dinamica luptelor pe frontul ruso-ucrainean, dar și dezbaterile apărute în sânul clasei politice din Germania privind posibilitatea diminuării sprijinului financiar acordat Kievului pentru anul viitor. Totodată, publicațiile străine dezvăluie motivele izbucnirii protestelor masive din Serbia și din India.
În regiunea Kursk din Federația Rusă, forțele armate ucrainene continuă să avanseze spre nord, est și vest, ocupând până acum peste 80 de localități, transmite Дзеркало тижня. Potrivit publicației, rușii au trecut la o apărare organizată și chiar încearcă să contraatace, dar fără succes. Pentru a forța retragerea forțelor armate ucrainene din regiunea Kursk, Federația Rusă va avea nevoie de peste 20 de mii de soldați bine pregătiți, estimează The Wall Street Journal. După incursiunea ucraineană în regiune, Rusia a retras 5 mii de militari din Ucraina, inclusiv din regiunea Donețk, unde rușii avansează cel mai activ, notează ziarul. Ucraina a trimis la rândul său până la 6 mii de soldați în regiunea Kursk, alți 4 mii de militari fiind dislocați în regiunea Sumî, la granița cu Rusia, pentru a îndeplini sarcini auxiliare scrie WSJ. Pentru a evita o slăbire a frontului, Ucraina a trimis în regiunea Kursk în special militari instruiți în Occident , a declarat publicației o sursă familiarizată cu operațiunea.
Londra nu poate permite Ucrainei să tragă cu achete britanice Storm Shadow asupra teritoriului rus din cauza opoziției Statelor Unite, titrează The Times. Publicația citează surse din cadrul guvernului de la Londra, potrvit cărora Marea Britanie a solicitat cu mai bine de o lună în urmă autorităților de la Washington să accepte folosirea rachetelor britanice Storm Shadow asupra țintelor militare situate pe teritoriul Federației Ruse, dar până acum nu a primit vreun răspuns. Cu toate acestea, Londra nu dă vina pe SUA pentru amânarea unei astfel de decizii deoarece e nevoie de timp pentru ca ea să fie analizată, spun sursele publicației. Acestea presupun că Washingtonul poate aștepta rezultatele operațiunii forțelor armate ucrainene în regiunea Kursk înainte de a lua o decizie. În același timp, Marea Britanie dorește să ajungă la un consens în această chestiune nu numai cu Statele Unite, ci și cu Franța și cu o altă țară NATO, conchide The Times.
Ofensiva Ucrainei în regiunea Kursk a dus la anularea unor negocieri secrete cu Rusia de încetare parțială a focului, dezvăluie The Washington Post. Publicația scrie că Ucraina și Federația Rusă plănuiau să-și trimită delegații în Qatar pentru a conduce negocieri indirecte privind încetarea atacurilor reciproce asupra instalațiilor energetice. Autoritățile din Qatar urmau să medieze discuțiile întâlnindu-se separat cu cele două delegații, însă negocierile au fost perturbate de invadarea neașteptată a regiunii Kursk de către armata ucraineană, scrie ziarul. Un diplomat informat despre planul negocierilor a declarat pentru The Washington Post că oficialii ruși au amânat întâlnirea cu reprezentanții Qatarului acuzând Kievul că nu a avertizat Doha cu privire la ofensiva planificată. Interlocutorul a mai menționat că Rusia nu a anulat negocierile, ci a cerut „să i se acorde timp de reflecție”. În plus, potrivit acestuia, Ucraina a vrut să-și trimită oricum delegația la Doha, dar Qatarul a refuzat considerând fără rost o întâlnire unilaterală, scrie The Washington Post. Publicația amintește că luptele din regiunea Kursk continuă din 6 august, Moscova instituind un regim de operațiuni antiteroriste în regiunile Kursk, Bryansk și Belgorod.
Pe fondul avansării fără precedent a forțelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, majoritatea luptelor continuă să se desfășoare în Donbasul ucrainean, transmite Unian. Publicația precizează că aici trupele ruse au avantaj în fața celor ucrainene, aflate în inferioritate numerică. Unian subliniază că în ultimele zile, armata rusă a revendicat capturarea mai multor sate în direcția orașului Pokrovsk concentrându-și concomitent forțele lângă Toretsk și Chasovoy Yar – alte două localități strategice importante.
Situația de pe linia frontului din estul Ucrainei se înrăutățește și necesită o schimbare a strategiei militare, spune generalul locotenent și expertul militar Igor Romanenko, citat de Canalul 24. Potrivit generalului, armata ucraineană ar trebui să-și concentreze mai mult atacurile asupra trupelor și țintelor ruse aflate pe teritoriul peninsulei anexate Crimeee și al Rusiei. Pentru a contracara atacurile cu bombe aeriene, Ucraina are nevoie de numărul promis de aeronave F-16 occidentale și de cele 7 sisteme antiaeriene Patriot promise din Statele Unite ale Americii, deoarece pe lângă promisiuni, Ucraina a primit doar un sistem de acest fel din Germania, a remarcat analistul.
Opoziția parlamentară din Germania, dar și unii reprezentanți ai partidelor din coaliția de guvernare, au criticat planurile executivului de la Berlin de a reduce anul viitor asistența militară acordată Ucrainei din cauza lipsei de bani în buget, transmite Deutsche Welle. Opoziția creștin-democrată, care potrivit sondajelor ar urma să preia conducerea țării după alegerile parlamentare de anul viitor, l-a acuzat pe cancelarul Olaf Scholz de ipocrizie, notează postul german. Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, social-democratul Michael Roth, a declarat citat de publicația Die Welt că Ucraina a demonstrat prin ofensiva în regiunea rusă Kursk că e capabilă să facă față situației de pe câmpul de luptă și are nevoie de sprijinul celui mai important aliat militar al său din Europa - Germania. Totuși, Ministerul de Finanțe s-a arătat dispus să revadă situația bugetară și să revină la decizia care a stârnit critici din partea parlamentrilor, notează publicația.
Guvernul Serbiei câștigă în relațiile cu Occidentul, dar pierde sprijinul populației, titrează Politico. Publicația scrie că președintele sârb Alexandar Vučić a reușit să încheie un acord pentru a furniza Uniunii Europene litiu pe care ar urma să-l extragă începând cu anul 2027de care Occidentul are nevoie pentru a-și alimenta vehiculele electrice. Dar, făcând acest lucru, el a trezit nemulțumirea a zeci de mii de cetățeni care se împotrivesc primului proiect minier de accest fel din Europa care a fost binecuvântat atât de Statele Unite, cât și de Uniunea Europeană, care are nevoie disperată de litiu pentru a-și îndeplini obiectivele climatice. În Serbia, predomină opoziția față de proiectul minier pe fondul temerilor legate de afectarea mediului înconjurător, remarcă The New York Times. Europa are multe minereuri de litiu și peste 20 de proiecte miniere aflate în diferite stadii de dezvoltare, dar nimeni nu a început să producă litiu pentru baterii, amintește publicația. Proiectul Serbiei e criticat în de activiști civici și de mai multe forțe politice din țară, nemulțumind în același timp China, care asigură Europa cu peste 50 la sută din litiul folosit în prezent de Uniunea Europeană, scrie The New York Times.
Presa internațională relatează despre protestele de amploare care au început sâmbătă în India la nivel național, după violul și uciderea unui medic stagiar într-un spital. The Independent scrie despre cea mai mare grevă a medicilor din ultimul deceniu care a afectat pacienți din întreaga țară. Potrivit publicției, crima s-a produs din cauza lipsei de spații sigure pentru odihnă a femeilor, având în vedere că femeia a fost agresată după ce a adormit într-o sală de curs după ce a lucrat aproape 20 de ore dintr-o tură de 36 de ore. Medicii din toată țara organizează proteste pentru a cere o lege care să protejeze lucrătorii din domeniul sănătății de violența la locul de muncă, notează Times of India. Într-o scrisoare adresată sâmbătă premierului Indiei Narendra Modi, se spune că tura de serviciu de 36 de ore la care a fost supusă victima în lipsa spațiilor de odihnă sigure reflectă nevoia de condiții pentru medicii rezidenți. Violurile reprezintă o parte tristă a vieții zilnice în India, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung, remarcând că premierului Narendra Modi îi place să-și laude țara cu proiecte economice, dar problemele sociale sunt extrem de mari.
Publicațiile de pe mapamond relatează despre decesul legendarului actor francez, Alain Delon, care a murit la vârsta de 88 de ani. „El a murit liniștit în casa sa din Douchy, înconjurat de cei trei copii ai săi și de familia sa”, se arată într-un comunicat al familiei, transmite agenția de presă AFP. Delon s-a luptat cu sănătatea precară în ultimii ani, suferind și un accident vascular cerebral în 2019, amintește CNN. O legendă a filmului francez, Alain Delon a fost un personaj controversat, cu relații complicate cu femeile și opinii apropiate uneori de extrema dreaptă, relevă France 24. „Pentru unii, el a fost cel mai sexy bărbat al secolului al XX-lea, care a jucat la perfecție rolul ucigașilor de gheață, impecabil croiți, popularizați de filmele Noului Val din anii 1960. Pentru alții, bărbatul care se referea adesea la sine la persoana a treia și care a recunoscut că a pălmuit o femeie, era cam șovin și egoist, iar feministele au fost îngrozite de premiul pentru întreaga carieră pe care festivalul de film de la Cannes i l-a acordat în 2019”, scrie France 24.
