Revista presei internaționale: Ucraina își continuă ofensiva în regiunea Kursk, iar Rusia – în Donețk
Publicațiile internaționale relatează că armata ucraineană își continuă ofensiva in regiunea Kursk a Federației Ruse, unde depune eforturi pentru a încercui un nou teritoriu. Între timp, presa străină dezvăluie motivele vizitei de două zile, întreprinse de liderul de la Moscova, Vladimir Putin, în Azerbaidjan, pentru prima data de la invazia armatei ruse în Ucraina. Publicațiile de pe mapamond urmăresc îndeaproape și mersul campaniei prezidențiale din SUA, relatând că Donald Trump, candidatul republican la prezidențiale, ar fi folosit inteligența artificială pentru a promova mesaje false pe rețelele de socializare.
Armata ucraineană a distrus al treilea și ultimul pod de pe râul Seym din regiunea rusă Kursk, titrează Euronews. Astfel, a fost izolat un teritoriu de aproximativ 700 de kilometri pătrați aflat între râul Seym și granița de nord a Ucrainei, constată postul paneuropean de televiziune. În noile condiții, aprovizionarea trupelor rusești din partea de sud a râului va depinde acum exclusiv de modul în care rușii vor putea folosi podurile de pontoane, care sunt vulnerabile la atacurile ucrainene, remarcă Euronews. Potrivit The New York Times, trupele ruse care apără teritoriul blocat între râul Seym și granița cu Ucraina riscă să fie încercuite, iar forțele ucrainene ar putea obține controlul asura unui teritoriu de aproape două mii de kilometri pătrați. Publicația amintește că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ieri că în prezent, armata țării sale controlează 92 de localități ale regiunii Kursk, care acoperă un teritoriu cu o suprafață de 1250 de kilometri pătrați.
Obținerea controlului asupra unei părți a teritoriului Federației Ruse întărește poziția Kievului în cazul unor negocieri de pace, chiar dacă Moscova refuză deocamdată să le accepte, scrie Politico. Potrivit publicației, modelul pactului de pace discutat din ce în ce mai des la Kiev e asemănător prevederilor acordului intermediat de ONU și Turcia în iulie 2022 care a permis Ucrainei să reia exporturile de cereale prin Marea Neagră.
Reuters relatează că trupele ruse continuă între timp să avanseze spre orașul Pokrovsk din estul Ucrainei unde se duc cele mai intense lupte de pe linia frontului. Pokrovsk este un centru logistic strategic pentru armata ucraineană, iar trupele ruse s-au apropiat deja la 10 kilometri de periferia orașului, remarcă aceeași agenție de presă. În jur de 50 de mii de civili din localitate au la dispoziție cel mult două săptămâni pentru a se evacua, notează Reuters.
Lituania începe construcția unei baze militare pentru trupele germane lângă granița cu Rusia, titrează Kyivindependent. Lucrările ar urma să fie finalizate până la începutul anului 2028, precizează publicația, menționând că ar fi prima desfășurare permanentă în străinătate pentru armata germană de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Tot Kyivindependent notează că președintele rus Vladimir Putin a întreprins prima sa vizită în Azerbaidjan de la invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Deși oficial Kremlinul a anunțat că discuțiile s-au concentrat pe „probleme internaționale și regionale”, Putin a mers la Baku pentru a-și consolida relațiile cu națiunea bogată în petrol, opinează autorul articolului. Spre consternarea Moscovei, Azerbaidjanul, un aliat istoric al Rusiei, a semnat în iulie 2022 un acord cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, menit să crească exporturile azere de gaz spre Uniunea Europeană până la cel puțin 20 de miliarde de metri cubi anual până în 2027, amintește publicația. Astfel, de la 1 august, Slovenia a început să primească gaze naturale din Azerbaidjan, pe măsură ce țările europene tind să își diversifice sursele de aprovizionare cu combustibili fosili și să-și reducă dependența energetică față de Federația Rusă, conchide Kyivindependent.
Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape campania pentru alegerile prezidențiale din SUA programtate la începutul lunii noiembrie. CBSnews relatează că luni, la Chicago, a fost dat startul Convenției de patru zile a Partidului Democrat, la aproximativ o lună după ce președintele Joe Biden a renunțat la cursa electorală sub presiunea colegilor de partid care au pus la îndoială capacitatea lui de a mai conduce țara încă patru ani. Vicepreședintele american Kamala Harris a preluat rolul de candidat la la alegerile prezidențiale din partea Partidului Democrat și are prima șansă de a fi nominalizată oficial la Convenția care are loc în aceste zile la Chicago, scrie CBSnews.
Între timp, contracandidatul democraților, republicanul Donald Trump, e preocupat de imaginea sa promovând informații false pe rețelele de socializare, observă un șir de publicații străine. AXIOS scrie că Trump a sugerat că are sprijinul megastarului muzicii pop, Taylor Swift, postând imagini false în care apare alături de cântăreață și fanii ei care îl susțin. Imaginile par a fi generate de inteligența artificială, notează publicația, precizând că postarea a stârnit reacții dure din partea fanilor lui Swift, care l-au acuzat pe Trump că a răspândit informații false.
Pe fondul campaniei prezidențiale, Statele Unite își continuă eforturile de a punne capăt tensiunilor din Orientul Mijlociu. Associated Press scrie că Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a comunicat că Israelul e de acord cu propunerea americană pentru încetarea focului, după 10 luni de război, dar a cerut și grupării palestiniene Hamas să accepte planul înaintat de Casa Albă. Potrivit Associated Press, propunerea SUA presupune un proces în trei etape, care să înceapă cu un armistițiu de șase săptămâni, timp în care Israelul să-și retragă trupele din anumite zone din Fâșia Gaza și să elibereze deținuții palestinieni, iar Hamas să elibereze ostaticii israelieni răpiți pe 7 octombrie 2023, când a început atacul asupra teritoriilor vestice ale Israelului. Cu toate acestea, negocierile rămân dificile, deoarece Hamas acuză Israelul de impunerea unor noi condiții, subliniază Associated Press.
Efectele dezastruoase ale încălzirii globale rămân printre principalele teme abordate în presa intenațională. Grecia ar trebui să-și schimbe abordarea față de modul în care încearcă să facă față incendiilor de vegetație, titrează Euractiv. Concentrându-se doar pe stingerea incendiilor fără a aplica o strategie complexă axată pe prevenirea acestora, țările UE vor întâmpina noi greutăți pentru a le combate în viitor, notează publicația, citând un expert din Grecia, unde mii de hectare de pădure au ars săptămâna trecută.
Publicația elenă Ekatimerini constată în același timp că schimbările climatice reprezintă o amenințare în creștere și pentru rețelele electrice. În timpul marelui incendiu de săptămâna trecută din nord-estul regiunii grecești Attica, Operatorul Independent de Transmisie a Energiei a fost nevoit să recurgă la măsuri inedite, încercând să evite întreruperile de curent pe scară largă în condiții înăbușitoare. Operatorul a reușit în mare parte să facă față situației, dar odată cu agravarea crizei climatice, alimentate tot mai frecvent de fenomene meteorologice extreme, crește riscul întreruperilor de energie electrică la scară largă, observă Ekatimerini.
Un falsificator de bancnote suspectat că a imprimat bani falși în valoare de 11 milioane de euro a fost arestat la Napoli, transmitei Il Metropolitano. Potrivit postului italian de televiziune, bărbatul arestat, căruia nu i se dă numele, a vândut deja bancnote euro false în valoare de 8 milioane de euro în mai multe țări europene. Poliția a sechestrat bancnote false în valoare de aproape 3 milioane de euro în timpul raziei efectuate la atelierul din Napoli al bărbatului. Același post de televiziune precizează că și poliția franceză a fost implicată în descoperirea fraudei deoarece multe dintre bancnotele false imprimate de bărbat au ajuns să circule în Franța.
Coreea de Nord interzice tinerelor să se coafeze și să se îmbrace la fel ca fiica dictatorului de la Phenian Kim Jong Un, titrează Le Parisien. Potrivit publicației, e vorba de coafura „cocoș” și de hainele transparente considerate de regimul nord-coreean drept „antisocialiste” și dăunătoare sistemului. Regimul de la Phenian a anunțat că încălcarea acestor interdicții va fi pedepsită cu muncă forțată sau închisoare, relatează Le Parisien. Kim Ju Ae, fiica dictatorului nord-coreean, a fost văzută în luna mai purtând o bluză cu mâneci transparente - o modă care s-a răspândit printre tineri, precizează ziarul. Aceeași publicație amintește despre alte interdicții impuse anterior populației de regimul dictatorial al țării. ”În 2023, Phenianul a interzis numele Kim Ju Ae pentru copiii din țară pentru a nu fi confundat cu numele persoanei care îi va succeda la putere lui Kim Jong Un. De asemenea, nord-coreenii nu au voie să poarte trench-uri de piele ca liderul lor”, notează Le Parisien. Coreea de Nord este considerată unul dintre cele mai represive regimuri din lume unde drepturile și libertățile fundamentale sunt complet negate, iar presa independentă, organizațiile non-guvernamentale și sindicatele sunt interzise, amintește publicația.
