Corespondență//Scholz la Chișinău, în vreme ce Germania își reduce ajutorul pentru Kiev
Cancelarul German Olaf Scholz va sosi astăzi la Chișinău, la invitația președintei Maia Sandu, într-o demonstrație simbolică de solidaritate din partea celui mai puternic stat membru al UE față de Republica Moldova, care va organiza un vot prezidențial crucial în această toamnă și un referendum pentru a stabili dacă țara ar trebui să continue procesul aderării la UE.
Asta, în vreme ce Germania a anunțat că își reduce ajutorul acordat Ucrainei de la 8 miliarde euro în 2024 la 4 în 2025 și 3 în 2026. Germania sprijină însă ideea aderării Ucrainei (și a Republicii Moldova la UE), deși deocamdată fiecare are o parte din teritoriu ocupată de Rusia.
Reducerea ajutorului nu înseamnă însă că Germania ar începe să se dezintereseze de ceea ce se întâmplă în regiune. Dimpotrivă, Berlinul va desfășura o întreagă brigadă de militari în Lituania, 5000 de oameni care vor rămâne în Lituania până în 2027.
Germania insistă că nu își retrage ajutorul acordat Ucrainei: Ucraina poate conta pe sprijinul Berlinului și anul viitor, în ciuda unui buget german mai restrâns pentru anul viitor, a declarat luni purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului Wolfgang Büchner.
Într-o scrisoare trimisă Ministerului german al Apărării pe 5 august, ministrul de Finanțe Christian Lindner a spus că finanțarea viitoare pentru Ucraina nu va mai veni din bugetul federal al Germaniei, ci din veniturile din activele înghețate ale Rusiei.
Berlinul, care este principalul furnizor al Europei de ajutor militar la Kiev, semnalase deja o schimbare de curs în privința Ucrainei luna trecută, când coaliția de guvernare a social-democraților, verzilor și liberalilor a adoptat un acord preliminar asupra unui proiect de buget pentru 2025. Compromisul detaliază planurile de reducere a asistenței viitoare acordate Ucrainei la jumătate, până la 4 miliarde de euro, pentru a îndeplini alte priorități de cheltuieli.
Vorbind după ce Cabinetul a aprobat proiectul de buget la jumătatea lunii iulie, Lindner a spus că Ucraina va trebui să se bazeze mai mult pe fonduri din „surse europene”, precum și pe activele înghețate ale Rusiei. Dar încă nu este clar dacă și când vor începe să sosească acei bani.
Germania și alte țări din G7 au încheiat în iunie un acord preliminar pentru a utiliza valoarea a aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele suverane ale Rusiei imobilizate în instituțiile financiare occidentale, pentru a asigura un împrumut de 50 de miliarde de dolari Ucrainei. Dar guvernele încă nu au căzut de acord asupra detaliilor schemei, iar discuțiile tehnice ar putea dura luni întregi.
Disputele cu privire la ajutorul Ucrainei au adâncit rupturile din coaliția de guvernământ de la Berlin, deja zdrențuită de săptămâni de lupte interne pe o serie de probleme de la buget până la bunăstare. Liderul Verzilor și ministrul Economiei, Robert Habeck, a declarat săptămâna aceasta că intenționează să candideze la funcția de cancelar în calitate de candidat al Verzilor la alegerile federale din 2025, punând la îndoială supraviețuirea alianței de guvernare din care face parte.
Efectul a fost resimțit și în SUA. După ce au primit luni de zile critici pentru planul lor de a reduce ajutorul pentru Ucraina, susținătorii lui Donald Trump se întreabă acum de ce Berlinul face exact același lucru.
„Sunt nemții izolaționiști?”, a glumit Elbridge Colby, căruia i s-a cerut să se alăture administrației Trump în calitate de oficial înalt de securitate națională.
Să ne gândim doar la reticențele germane în a livra tancuri Leopard sau rachete cu bătaie lungă. Este unul din paradoxurile acestui guvern german de coaliție, faptul că ecologiștii, precum ministra de Externe, Annalena Baerbock, se arată mult mai bătăioși și duri cu Rusia lui Puțin decât cancelarul Scholz și social-democrații.
În acest timp, președintele ceh Petr Pavel a spus că: «Ucraina se poate alătura NATO chiar dacă Putin ocupă o parte din teritoriu». Fostul general NATO a citat Germania de Vest ca o comparație istorică. La Chișinău, Olaf Scholz ar putea să reflecte la această comparație și la acest precedent.
AUTOR: Dan Alexe
