Revista presei internaționale: Semnificația vizitei cancelarului german la Chișinău; Noi tensiuni între UE și China
Presa internațională relatează despre vizita efectuată la Chișinău de cancelarul german, Olaf Sholz, subliniind importanța sprijinului Germaniei pentru parcursul european al Republicii Moldova. Ziarele străine continuă sa urmărească ultimele evoluții ale războiului ruso-ucrainean, în contextul incursiunii armatei ucrainene pe teritoriul Federației Ruse. De pe primele pagini ale publicațiilor internaționale aflăm și despre cauzele escaladării tensiunilor economice dintre UE și China.
Televiziunea publică germană ARD salută deplasarea cancelarului Olaf Schoz în Republica Moldova, remarcând că guvernul proeuropean de la Chișinău "are nevoie de sprijinul Berlinului în perspectiva alegerilor prezidențiale din octombrie, a căror miză este enormă". Cu ajutorul Moscovei, "forțele pro-ruse fac tot posibilul pentru a opri cursul pro-occidental al Republicii Moldova, promovat de președintele Maia Sandu, care vrea să integreze statul în Uniunea Europeană", comentează jurnaliștii televiziunii publice germane. Principalul sprijin pe care îl poate oferi Germania autorităților de la Chișinău este combaterea războiului Hibrid al Rusiei și crizei energetice, constată ziariștii germani.
"Nu ne putem aștepta la progrese majore în urma vizitei cancelarului german în Republica Moldova", afirmă într-un articol al publicației Tagesspiegel, Felix Hett de la Fundația Friedrich Ebert, apropiată social-democraților germani. Ziarul subliniază că discuțiile purtate la Chișinău de cancelarul federal Olaf Scholz au vizat politica de securitate a Republicii Moldova și perspectivele ei de aderare la Uniunea Europeană. Totuși, o aderare rapidă este mai mult decât improbabilă, notează Felix Hett în același articol, amintind că societatea din Republica Moldova este polarizată profund - în timp ce unii oameni își doresc un viitor european, alții tânjesc după trecutul sovietic. În pofida graniței sale cu Ucraina aflată în plin război cu Rusia, rolul Republicii Moldovei în politica de securitate nu trebuie supraestimat, spune expertul german intervievat de Tagesspiegel. "Țara are o armată foarte mică, iar conceptul ei anterior a fost neutralitatea, fapt menționat explicit în Constituție și susținut de majoritatea populației", explică analistul. Mai importantă pentru Germania ar putea fi stabilitatea socio-politică din Republica Moldova, "nu în ultimul rând în ceea ce privește criminalitatea organizată și migrația ilegală", conchide Felix Hett în articolul publicat de Tagesspiegel.
BBC remarcă la rândul său declarațiile făcute la Chișinău de cancelarul Olaf Scholz, cu privire la sprijinul Germaniei pentru Ucraina. Și asta în condițiile în care presa de la Berlin a relatat în ultimele zile că ajutorul Germaniei acordat Kievului va fi redus la jumătate anul viitor din cauza problemelor financiare cu care se confruntă bugetul federal. BBC menționează că guvernul nu a negat esența acestor mesaje, dar cancelarul federal a reafirmat ieri la Chișinău că țara sa va continua să sprijine Ucraina mai mult decât orice altă țară din Europa. Scholz a mai spus, citat de serviciul britanic de presă, că Ucraina nu s-a consultat în prealabil cu Germania înainte de începerea operațiunii militare din regiunea rusă Kursk, estimând totuși că înaintarea armatei ucrainene în adâncul teritoriului Federației Ruse va fi limitată.
Avioanele rusești au lansat 27 de bombe aeriene ghidate asupra așezărilor din regiunea Kursk, în care se desfășoară incursiunea ucraineană, a transmis Statul Major al Ucrainei, citat de The Kyiv Independent. Potrivit sursei, ucrainenii ar fi avansat între 28 și 35 de kilometri în regiunea rusă Kursk, capturând 93 de localități situate pe un teritoriu cu o suprafață de peste 1.260 de kilometri pătrați.
În pofida ofensivei forțelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, armata rusă continuă să avaseze spre orașul Pokrovsk, un important nod logistic în estul Ucrainei, transmite AFP. Localnicii au început să se refugieze în masă din Pokrovsk, trupele ruse aflând-se deja la zece kilometri de acest oraș în care înainte de război locuiau mai bine de 50.000 de locuitori, amintește France Press.
Programul economic dezamăgitor al lui Harris, titrează The Financial Times concentrându-și atenția asupra campaniei pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii. „De când a preluat ștafeta de la Joe Biden, în urmă cu o lună, vicepreședinta americană Kamala Harris a evoluat surprinzător de bine în sondaje contra lui Donald Trump, amplificându-i Partidului Democrat speranțele cu privire la alegerile din noiembrie. Mesajele ei mobilizatoare i-au consolidat sprijinul din partea bazei electorale democrate și au ademenit și din alegătorii independenți. Însă aparențele pozitive trebuie să fie dublate și de un program electoral solid” , comentează publicția.
„Înaintea Congresului Național Democrat în curs Harris a dezvăluit vineri, într-un discurs din Carolina de Nord, indicii cu privire la mult așteptatul ei program economic. Acestea s-au dovedit a fi dezamăgitoare și sunt mai degrabă de un populism exagerat. Harris a conturat o serie de măsuri concepute pentru a împăciui clasa de mijloc strâmtorată a Americii, dând vina pe marile corporații pentru sărăcirea ei. Acest mesaj ar putea convinge unele familii din statele indecise. Costul piperat al vieții de zi cu zi e una dintre temele electorale fundamentale. Problema e însă aceea că multe dintre propunerile ei sunt nocive economic și riscă pe deasupra să alunge alte segmente ale electoratului.
Propunerea de a se interzice la nivel federal „umflarea prețurilor” la cumpărăturile uzuale – care din păcate a devenit promisiunea ei electorală fanion – este în mod special greșită. Alimentele s-au scumpit cam cu 25% față de martie 2020, mai rapid decât creșterea salariilor multor oameni. Însă Harris ar trebui să țină seama că intervenția statului în procesul de stabilire a prețurilor de către piață se întâmplă adesea să agraveze situația. În plus, economiștii consideră că inflația mare de după pandemie e provocată de perturbarea lanțurilor de aprovizionare și penuria de forță de muncă mai degrabă decât de lăcomie. Planurile ceva mai generale de a stârpi orice practică monopolistă a magazinelor de vânzare cu amănuntul sunt binevenite, însă cea mai bună metodă de a combate scumpirile rămâne în continuare politica monetară și stimularea productivității”, conchide The Financial Times.
Relațiile încordate între China și Uniunea Europeană ies din nou în evidență pe primele pagini ale mai multor publicații străine. Bloomberg relatează că autoritățile de la Beijing au început o investigație suspectând Uniunea Europeană că ar fi acorat subvenții mai multor producători de lactate care își exportă produsele în China. Chiar dacă investigația vizează doar câteva produse lactate, precum brânzeturile proaspete și procesate, anunțul demonstrează intenția Beijingului de a contracara suprataxele introduse de Bruxelles pentru vehiculele electrice provenite din China, remarcă Bloomberg.
Suedia a eliberat licențe pentru uciderea a 20% din populația sa de urși bruni în cadrul vânătorii anuale care a început ieri, transmite The Guardian. Potrivit publicației britanice, oficialii au acordat licențe pentru uciderea a cel puțin 500 de urși bruni care urmează să fie împușcați de vânători în pofida îngrijorărilor ecologiștilor. Astfel, numărul de urși din Suedia ar urma să fie redus până la aproximativ 2 000 - o scădere de aproape 40 % din 2008, scrie The Guardian. Publicația subliniază că ecologiștii critică planurile autorităților de la Stokholm de a reduce drastic numărul urșilor, care potrivit guvernanților, este prea mare și reprezintă un pericol pentru sectorul zootehnic. Ecologiștii susțin însă că măsurile sunt exagerate amintind că urșii atacă anual aproximativ zece din cele peste jumătate de milion de oi ale crescătorilor de animale din Suedia, scrie The Guardian.
Aceeași publicație semnalează că decesele cauzate de căldură în Europa s-ar putea tripla până la sfârșitul secolului. The Guardian face referire la rezultatele unui studiu publicat în Lancet Public Health. Potrivit datelor acestuia, statele din sudul Europei sunt cele mai afectate de riscul ca temperaturile extreme să facă victime dacă încălzirea globală va produce o creștere medie de 3-4 grade Celsius peste nivelul preindustrial. „În prezent, frigul produce mai multe decese decât canicula în Europa, iar unii cercetători au sperat că încălzirea globală va reduce numărul victimelor. Studiul subliniază însă că numărul total al deceselor ar putea crește din cauza temperaturilor foarte ridicate care vor afecta în special persoanele în vârstă... Decesele cauzate de vremea caldă ar putea ucide 129.000 de persoane pe an dacă temperaturile cresc cu 3°C peste nivelurile preindustriale. În prezent, numărul deceselor cauzate de căldură în Europa se ridică la 44.000. Cu toate acestea, bilanțul anual al deceselor cauzate de frig și căldură în Europa ar putea crește de la 407.000 de persoane în prezent la 450.000 în 2100, chiar dacă liderii mondiali își ating obiectivul de încălzire globală de 1,5°C”, mai scrie The Guardian cu referire la datele studiului publicat în Lancet Public Health.
