Revista presei internaționale: Prăbușirea primului avion de luptă F-16 în Ucraina; Măsuri împotriva migrației în Germania
Presa internațională comentează prăbușirea primului avion de luptă F-16 furnizat de Occident Ucrainei și efectele pe care l-ar putea avea incidentul pentru autoritățile de la Kiev. Publicațiile străine notează că Germania este nevoită să întreprindă noi măsuri antimigratie, în urma atacului cu cuțit la un festival săptămână trecută. Noile tendințe în campania prezidențială din SUA reprezintă o altă temă abordată de presa strănă.
Presa internațională relatează că în Ucraina s-a prăbușit primul avion de luptă F-16 furnizat de Occident, cauzele accidentului fiind investigate. The Wall Street Journal remarcă însă că ar fi fost lovit în timpul atacului masiv cu rachete lansat de Rusia pe 26 august. Publicația face referire la un oficial american anonim, potrivit căruia avionul a fost implicat în eforturile Ucrainei de a doborî peste 200 de rachete și drone trase de Rusia luni, în timpul unuia dintre cele mai mari raiduri aeriene de la începutul războiului. Avioanele F-16 pot fi folosite în atac, dar sunt valoroase și ca arme defensive, explică WSJ. Informația privind pierderea unui avion de luptă F-16 a fost confirmată oficial de către Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit căruia pilotul a distrus cu succes patru rachete rusești și se pregătea să intercepteze următoarea țintă, însă în acel moment contactul cu el a fost pierdut, precizează Ukrainska pravda.
Prăbușirea avionului de luptă ucrainean F-16 este puțin probabil să fi fost cauzată de eroarea pilotului, scrie CNN, citând un reprezentant al armatei ucrainene. Chiar dacă nu se știe deocamdată cum a fost distrus, pierderea este o lovitură simbolică pentru Ucraina, având în vedere importanța avioanelor de acest tip solicitate insistent de autoritățile de la Kiev, remarcă The New York Times. Publicația amintește că guvernul de la Kiev, a primit primul său lot de avioane F-16 la sfârșitul lunii iulie, după ce a susținut permanent că aceste tipuri de aeronave sunt esențiale pentru eficiența combaterii agresiunii militare ruse.
Presa străină continuă să urmărească evoluția campaniei electorale din SUA, analizând modul în care cursa prezidențială a evoluat în timpul verii. Potrivit unui recent sondaj realizat de Reuters/Ipsos, candidatul Partidului democrat, Kamala Harris își mărește avantajul față de republicanul Donald Trump, fapt care a arătat că vicepreședintele a trezit un nou entuziasm în rândul alegătorilor și a zdruncinat cursa înainte de alegerile din 5 noiembrie. Avantajul de 4 puncte procentuale în rândul alegătorilor înregistrați a fost mai mare decât avansul de 1 punct pe care Harris îl deținea față de fostul președinte într-un sondaj Reuters/Ipsos de la sfârșitul lunii iulie. Noul studiu a arătat că Harris a câștigat sprijin în rândul femeilor și hispanicilor. Reuters amintește că Președintele Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, și-a anulat campania agitată pe 21 iulie, sub presiunea colegilor de partid după o dezbatere dezastruoasă împotriva lui Trump.
Politico relatează că alianța aflată la guvernare în Germania a anunțat joi măsuri mai dure împotriva migrației. Publicația descrie decizia ca pe o mișcare electorală a social-democraților, liberalilor și verzilor făcută cu doar câteva zile înaintea alegerilor din estul țării, în care extrema dreaptă reprezentată de Alternativa pentru Germania (AfD) este de așteptat să acumuleze aproximativ 30% din voturi. Politico menționează că un recent atac mortal cu cuțitul a pus presiune asupra guvernului cancelarului german Olaf Scholz pentru a înăspri regulile de imigrare. Publicația amintește că atacul a fost avut loc vinerea trecută în orașul Solingen din vestul țării, autorul acestuia fiind un solicitant de azil sirian suspectat că e membru al grupării jihadiste Statul Islamic. Miniștrii au promis, printre altele, că vor clasifica crimele cu cuțite drept motiv de deportare, inclusiv în Siria și Afganistan, notează Politico, precizând că în Germania a crescut simțitor numărul atacurilor cu cuțite în ultimele luni, ceea ce a provocat dezbateri aprinse la nivel național privind sporirea controalelor de securitate. Aproximativ 430 de astfel de atacuri s-au înregistrat în prima jumătate a acestui an, Politico făcând referire la datele poliției federale.
Polonia se confruntă cu o creștere alarmantă a cazurilor de tuse convulsivă și cu o criză acută de vaccinuri, titrează Euractiv. De la începutul acestui an, în Polonia au fost înregistrate peste 10 mii de cazuri de tuse convulsivă - de 20 de ori mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, remarcă publicația. Experții citați de Euractiv atrag atenția în special asupra necesității vaccinării adulților, din moment ce protecția prin vaccinare durează de obicei între cinci și zece ani, fiind necesară o vaccinare repetată. Rezervele de vaccin Boostrix aproape s-au epuizat, fapt care scoate la iveală problemele mari de aprovizionare cu vaccinuri, conchide publicația.
Israelul a fost de acord să înceteze temporar atacurile asupra grupării islamiste Hamas în Fâșia Gaza pentru a permite vaccinarea copiilor împotriva poliomielitei, scriu ziarele străine, citând un comunicat al Organizației Mondiale a Sănătății. The times of Israel scrie că lucrătorii din domeniul sănătății urmau să lanseze campania de vaccinare, după ce Israelul și gruparea militantă Hamas au convenit să întrerupă parțial luptele pentru câteva zile. Campania are ca scop vaccinarea unui număr de aproximativ 640.000 de copii și va începe duminică, în trei etape separate, în părțile centrale, sudice și nordice din Fâșia Gaza, menționează The times of Israel. Potrivit publicației, decizia a fost luată de premierul israelian Benjamin Netanyahu și de înalți oficiali ai apărării în urma presiunii puternice exercitate de secretarul de stat american Antony Blinken în timpul unei vizite în regiune săptămâna trecută.
Incendiile din Canada au eliberat în atmosferă mai mult carbon decât aproape orice națiune industrială cu excepția Statelor Unite, Chinei și Indiei, relevă BBC, cu referire la concluziile publicate în revista Nature. Potrivit publicației, incendiile forestiere din Canada din 2023 au fost extreme ca amploare și intensitate, cu peste șapte ori suprafața medie anuală arsă în comparație cu ultimele patru decenii. Vremea neobișnuit de caldă și seceta au contribuit la incendii. Este posibil ca astfel de condiții să conducă la creșterea activității incendiilor și să suprime absorbția de carbon de către pădurile canadiene, adăugând la îngrijorările cu privire la durabilitatea pe termen lung a acestor păduri ca absorbant de carbon. Pădurile canadiene acoperă o suprafață vastă de aproape 362 milioane ha, reprezentând 8,5% din suprafața împădurită globală.
