Provocări vechi, speranțe noi: Cum începe noul an școlar pentru școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului
Pregătirile pentru noul an școlar sunt în plin proces în cele opt licee cu predare în limba română din stânga Nistrului. Directorii acestor instituții de învățământ sunt îngrijorați, având în vedere războiul din Ucraina, care se desfășoară în apropiere, și experiențele din anii trecuți când, sub amenințarea milițienilor, au fost constrânși să renunțe la arborarea drapelului Republicii Moldova și la intonarea imnului de stat. Între timp, autoritățile de la Chișinău nu dispun de informații care să indice că noul an școlar va începe cu dificultăți în cele opt licee cu predare în limba română din stânga Nistrului, dar nici nu exclud această posibilitate.
Profesorii de la Liceul Teoretic „Evrika” din Râbnița, singurul cu predare în grafie latină din oraș, speră că noul an școlar va începe fără dificultăți majore. Totuși, nu exclud complet posibilele provocări.
„Provocările au fost tot timpul și vor fi, dar noi mereu am sperat la lucruri bune. Suntem într-o situație regională de criză de pace, așa că nu știm la ce putem să ne așteptăm, nici din partea structurilor din stânga Nistrului, cu care conlucrăm cumva, așa parcă mai bine în ultima perioadă de timp”, a declarat Ion Bucioc, directorul Liceului Teoretic „Evrika”.
Și la Tighina, profesorii de la Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” cu predare în limba română mizează pe un început de an liniștit.
„Noi am însușit o lecție: niciodată nu știi ce surprize îți pregătesc acești pseudo-prieteni de aici. Tot timpul nu avem încredere că o să fie totul bine. Sperăm doar în paza Domnului”, a declarat Maria Roibu, directoarea Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun”.
Anii trec, dar problemele sunt aceleași: lipsa edificiilor proprii, citațiile și riscul de înrolare în așa-numita armată de la Tiraspol, dar și provocările legate de libertatea de circulație a profesorilor și elevilor. De exemplu, Liceul Teoretic „Evrika” este frecventat de elevi de pe ambele maluri ale Nistrului, iar cei care vin de pe malul drept sub nevoiți să prezinte așa-numitele certificate pentru a trece zilnic prin punctul ilegal de control de la Tiraspol.
„Sunt supuși controlului, sunt înregistrați, se fac niște înregistrări, dar este ușor mai simplu decât era până în 2017. Se poate traversa, dar, desigur, asta impune o pierdere de timp. Copiii mai întârzie la ore din cauza asta, atunci când este rând, ca de obicei în orele de dimineață, când o mare parte a populației merge la serviciu în dreapta sau în stânga Nistrului și rândul la vamă este destul de mărișor”, a mai spus Ion Bucioc.
Atât Ion Bucioc, cât și Maria Roibu, consideră că soluția pentru problemele școlilor cu predare în grafie latină din stânga Nistrului este reintegrarea.
În acest an, școlile din stânga Nistrului își vor deschide ușile pe 1 și 2 septembrie, la alegere, la fel ca cele de pe malul drept al Nistrului. Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că numărul copiilor care au ales să învețe în cele opt instituții de învățământ a crescut ușor.
„O parte importantă, în special la Tighina, la Tiraspol și Râbnița, sunt vorbitori nativi de limbă rusă, ceea ce este iarăși un lucru îmbucurător. Asta înseamnă că sistemul nostru educațional se bucură de încredere inclusiv acolo, în stânga Nistrului. Și acesta este un pas important în vederea reintegrării societății noastre”, a declarat vicepremierul Oleg Serebrian.
Biroul pentru reintegrare anunță că în instituțiile de învățământ cu predare în limba română care închiriază spații în regiunea transnistreană, au fost desfășurate inspecții privind gradul de pregătire pentru noul an școlar. În ciuda mai multor impedimente cauzate de nereglementarea dosarului transnistrean, autoritățile Republicii Moldova își îndreaptă eforturile spre a asigura libera circulație a elevilor și a cadrelor didactice.
