Revista presei internaționale: Armata ucraineană, în situație "dificilă"; Semnificația istorică a zilei de 1 septembrie 1939
Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape evoluția războiului ruso-ucrainean, relatând despre luptele acerbe de pe câmpul de luptă, dar și despre consecințele ultimelor atacuri aeriene reciproce. În atenția mai multor publicații străine revine semnificația istorică a zilei de întâi septembrie a anului 1939 când a început cel de-al Doilea război mondial. Una dintre principalele teme abordate de presa europeană sunt alegerile regionale din estul Germaniei unde dreapta radicală își consolidează puterea politică.
Armata ucraineană se confruntă cu o situație "dificilă" în zona principalului atac al Rusiei, concentrat în estul Ucrainei, relatează Reuters. Agenția de presă face referire la un raport al comandatului forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, potrivit căruia forțele ruse continuă să avanseze spre orașul Pokrovsk, important din punct de vedere strategic. Ofensiva rusă continuă în pofida tuturor măsurilor necesare despre care generalul spune că au fost luate, remarcă Reuters. Ascensiunea armatei ruse nu s-a oprit chiar dacă Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în regiunea Kursk pe 6 august, aparent pentru a obține reorientarea unor resurse ruse, scrie agenția de presă.
Pe fondul confruntărilor grele care se duc pe câmpul de luptă, Rusia și Ucraina își continuă atacurile aeriene reciproce. BBC relatează că noaptea trecută, Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete asupra infrastructurii critice a Ucrainei. Sistemele de apărare aeriană au doborât peste 20 de rachete care au atacat capitala Kiev, susțin autoritățile ucrainene citate de serviciul britanic de presă. Potrivit acestora, resturile unor rachete au căzut în patru districte din Kiev, provocând incendii, inclusiv la o întreprindere municipală. BBC subliniază că raidul a avut loc după ce Ucraina a lansat cu o noapte mai devreme cel mai masiv atac aerian asupra teritoriului Federației Ruse în care au fost implicate în jur de 160 de drone care au distrus și avariat mai multe stații electrice și rafinării de petrol, inclusiv în regiunea Moscovei.
Mai multe publicații comentează semnificația istorică a zilei de 1 septembrie 1939 în care a început cel de al Doilea Război Mondial. La cea de a 85-a comemorare a invadării Poloniei de către Germania, președintele polonez Andrzej Duda, a susținut un discurs duminică, cerând din nou Berlinului compensații pentru pagubele suferite în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, relatează dpa. "Iertarea și recunoașterea vinei sunt una, reparațiile pentru pagube sunt alta. Iar chestiunea nu a fost încă rezolvată ", a spus președintele polonez citat de agenția germană de presă. În perioada mandatului de peste opt ani al președintelui Andrzej Duda care provine din rândurile partidului conservator Lege și justiție (PiS), relațiile Poloniei cu Berlinul s-au deteriorat din cauza retoricii sale anti-germane, relevă dpa, amintind că el solicită insistent reparații de 1,3 trilioane de euro. Nici pentru actualul guvern de centru-dreapta al premierului Donald Tusk, care conduce țara din decembrie, chestiunea reparațiilor din cel de-al Doilea Război Mondial nu este una la care să se fi renunțat definitiv, remarcă agenția de presă. Frankfurter almeigne zeitung citează o declarație făcută de Ministrul german de externe Annalena Baerbock potrivit căreia, reconcilierea dintre Germania și Polonia trebuie să se bazeze pe prietenia celor două țări situate în inima Europei datorită conștientizării trecutului lor comun.
Precum era de așteptat, Partidul Alternativa pentru Germania de extremă dreapta a câștigat detașat duminică alegerile regionale din Turingia unde a obținut o treime din voturi și s-a plasat pe locul al doilea, la mică distanță după Uniunea Creștin-Democrată, în Saxonia, transmite AFP. Potrivit agenției de presă, e o performanță electorală fără precedent pentru extrema dreaptă în cele două landuri federale din estul Germaniei în care partidele din fragila coaliție de guvernare a cancelarului Olaf Scholz au obținut împreună nu mai mult de 15 la sută din voturi. Rezultatele confirmă regresul major al guvernului de coaliție al lui Scholz cu verzii și liberalii, cu un an înaintea alegerilor legislative federale de anul viitor, comentează AFP. Alegerile s-au desfășurat într-un context deosebit de tensionat, la scurt timp după atacul cu cuțit de la Solingen, în care trei persoane au fost ucise și opt rănite, ceea ce a relansat dezbateri aprinse cu privire la imigrație, notează AFP. Combaterea acesteia e și una dintre principalele teme electorale promovate de dreapta radicală remarcă agenția de presă.
În fine, o investigație a postului indian New Delhi Television, arată că din cauza sărăciei, unele familii din India își trimit copiii la așa-numitele „școli de hoți” unde învață să fure de la bogătași, pentru a avea un trai decent. Micuții infractori sunt formați de „gangsteri profesioniști”, care îi învață toate secretele vieții de infractor, relevă investigația. La „școala de hoți”, copiii sunt instruiți cum să fure din buzunare, să smulgă genți în locuri aglomerate, să se sustragă de la urmărirea poliției sau să reziste la bătăi, transmite New Delhi Television. Potrivit statisticilor, peste 300 de copii, instruiți în astfel de școli, au fost implicați în furturi de la nunți în India. Majoritatea infractorilor sunt minori și este „extrem de dificil” pentru poliție să ia măsuri, conchid jurnaliștii postului indian de televiziune.
