34 de ani de la instituirea regiunii separatiste pro-ruse
Se împlinesc 34 de ani de la crearea așa-numitei „republici moldovenești nistrene”. Regimul separatist de la Tiraspol, apărut pe fundalul destrămării fostei URSS, în prezent constituie o amenințare la adresa securității Republicii Moldova.
Așa-numita „republici moldovenești nistrene” și-a autoproclamat independența la 2 septembrie 1990, în contextul mișcării de eliberare națională din anii '90 și destrămării Uniunii Sovietice. Regiunea din stânga Nistrului, alipită la Republica Moldova de autoritățile sovietice cu 50 de ani mai devreme, și-a motivat decizia prin pretinsul pericol al Unirii cu România și al rusofobiei elitelor de la Chișinău.
Conflictul dintre Chișinău și Tiraspol a atins apogeul în primăvara anului 1992, când s-a ajuns la confruntări armate. Războiul de la Nistru a durat aproape 5 luni și s-a soldat cu sute de morți pe ambele părți. Acesta s-a încheiat în urma unui Acord de pace moldo-rus.
În această perioadă au existat mai multe tentative și formule de reglementare a conflictului înghețat. În anul 2003, Moscova și Chișinăul au fost la un pas de a semna un act care prevedea federalizarea Republicii Moldova. Acest document, denumit și „Memorandumul Kozak” a fost propus de adjunctul șefului administrației președintelui Rusiei, Dmitri Kozak, și prevedea soluționarea definitivă a conflictului prin federalizarea Republicii Moldova, dar și staționarea trupelor rusești în regiunea transnistreană până în anul 2023.
Președintele de atunci, Vladimir Voronin a refuzat în ultimul moment să-și pună semnătura pe document, iar vizita președintelui rus Vladimir Putin în țara noastră a fost anulată. În anul 2005, a fost creat formatul de negocieri 5+2, însă dialogul s-a desfășurat cu întreruperi mari, iar părțile așa și nu au ajuns să discute principiile de reglementare politică a conflictului.
În toată această perioadă, regiunea din stânga Nistrului a fost susținută direct sau indirect de Federația Rusă, care pretinde că-și apără cetățenii. Potrivit unor surse, peste 200 de mii de persoane din regiune ar deține și cetățenie rusă.
În anul 2006, în partea stângă a Nistrului a fost organizat un referendum, nerecunoscut la nivel internațional, la care populația a optat pentru independență și alipirea la Federația Rusă, rezultate invocate în mai multe rânduri de autoritățile separatiste.
Regiunea transnistreană este considerată de experți cea mai mare amenințare la adresa securității Republicii Moldova, deoarece pe teritoriul acesteia sunt staționate trupe și muniții militare ruse, iar riscurile au crescut în urma războiului din Ucraina.
De aproape trei decenii, atât autoritățile de la Chișinău, cât și organizațiile internaționale au somat Rusia să-și retragă atât militarii cât și munițiile de la Cobasna, însă Moscova tergiversează acest proces.
Deși actuala opoziție pro-rusă din Republicii Moldova, precum și voci de la Moscova, au acuzat guvernarea actuală de la Chișinău că pregătește provocări armate în regiunea transnistreană, aceasta a declarat că optează în continuare pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean.
