În zonele rurale, rata sărăciei este de trei ori mai mare decât în orașe, sunt datele unui raport
Rata sărăciei înregistrează o creștere alarmantă în Republica Moldova. În zonele rurale, rata sărăciei absolute și extreme este de trei ori mai mare decât în orașe. Cei mai vulnerabili în fața sărăciei sunt în mare parte pensionarii. Sunt datele raportului „Moldova Inegală”, prezentat la Chișinău. Analiza mai relevă că aproape o pătrime din populație are venituri care nu le acoperă nici măcar strictul necesar. Cumulat cu numărul celor ale căror venituri acoperă doar strictul necesar, ponderea ajunge la 65 la sută din populația țării.
Potrivit raportului realizat de Centrul de Parteneriat pentru Dezvoltare și Fundația Est-Europeană, rata medie a sărăciei absolute în 2023 a constituit 31,6%, alarmant fiind faptul că tendința se menține pe parcursul ultimilor ani, ba chiar s-a înrăutățit începând cu 2022, ca rezultat al multiplelor crize economice cu care s-a confruntat țara noastră.
„Din Republica Moldova, noi am constatat că cele mai predispuse sărăciei sunt persoanele care activează în domeniul agriculturii și de asemenea am descoperit că și persoanele cu dizabilități și pensionarii sunt cea mai săracă pătură din Republica Moldova”, a precizat coordonatoarea de proiect la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexandra Ermolenco.
La sate, potrivit raportului, amprenta sărăciei este mult mai accentuată decât în orașe. Deși condițiile de trai sunt dificile, oamenii nu-și pierd speranța și încearcă să se descurce cum pot:
„Îngrămădim vara, ne străduim să mai economisim și începem să cheltuim iarna. Dacă omul nu muncește, este sărac. Dacă muncește și agonisește, cât de puțin, dar se consideră mai bogat. Acei care stau, sunt săraci. Noi ne străduim să muncim toată vara și iarna prin frig alergăm, animalele nu știu de frig, lor tot le este foame ca și nouă”.
„Trăim cum putem și cu ce avem, ne rugăm la Dumnezeu să nu umblăm cu mâna întinsă, dar să muncim cum putem, așa cum ne permite sănătatea. Din păcate eu sunt la pensie, mai primesc grupă și atât”.
„- Ce pensie primiți? Ei, mi-i și rușine să spun. Acuma când trebuie să primim, ne-au pus-o mai puțin și nici nu avem ce mânca. Dacă trebuie să cumpăr ceva de îmbrăcat, de încălțat, sunt cu nădejdea la copii. Cine te ajută, nimeni nu te ajută. Iată așa ne descurcăm, ce să facem, să ne prăpădim?”.
„Sunt la pensie, lucrez și oricum nu ajunge. Sunt mari prețurile, mai mari decât în Europa. - Cum vă descurcați totuși? - Iată așa: mâncăm mai puțin, dormim în frig”.
„Acela care muncește, are. Pregătim lemnele vara și avem iarna cu ce trăi”.
Oamenii mai spun că sunt nevoiți să economisească pe propria sănătate pentru a acoperi celelalte cheltuieli. Datele raportului arată că 40 la sută dintre moldoveni nu au bani îndeajuns pentru procurarea medicamentelor, iar motivul este unul simplu, acestea sunt prea scumpe:
„Totul este scump, vrem sănătate, dar nu avem de pe ce cumpăra”.
„Sunt scumpe, sunt foarte scumpe pastilele. Noi avem probleme cu tensiunea. Acum ne oferă compensații însă oricum nu ne oferă pentru toate. Celelalte le cumpărăm noi, însă bate la buzunar”.
Potrivit autorilor raportului, lipsa locurilor de muncă este un alt factor care accentuează sărăcia de la sate.
„Există o discrepanță a locurilor de muncă, noi avem mai multe locuri de muncă în mediul urban, iar mai multe persoane care caută locuri de muncă în mediul rural, respectiv în mediul rural avem mai puține locuri de muncă. Este mai complicat să îți găsești un loc de muncă la nivel rural decât în cel urban”, a declarat directoarea adjunctă la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, Lilia Plugaru.
Raportul mai atestă că rata sărăciei extreme este accentuată și în rândul persoanele cu dizabilitate. Anul trecut, rata s-a dublat și a ajuns la 17%, fapt care se datorează și activității foarte reduse în rândul persoanelor cu dizabilități.
