Revista presei internaționale: Despre ce vor discuta în privat Zelenski și Scholz? Franța încearcă să pună capăt lunilor de blocaj politic
Presa internațională continuă să relateze despre evoluția războiului ruso-ucrainean remarcând situația complicată de pe linia frontului în regiunea Donețk. Mai multe publicații comentează criza politică din Franța, țară al cărei președinte Emmanuel Macron a propus un candidat la funcția de premier. Presa străină mai scrie că toate țările Uniunii Europene și-au înaintat candidații la funcțiile de comisari europeni, iar președintele Comisiei Europene, va trebui să convingă formațiunile politice din Parlamentul European să confirme prin vot candidații propuși.
Armata rusă continuă să avanseze treptat în estul Ucrainei, în timp ce Forțele de Apărare ucrainene au reușit să-și restabilească pozițiile în mai multe localități din zonă, transmit publicațiile internaționale. Cele mai intense lupte se duc în continuare în apropierea orașului Pokrovsk, deși de aproape o săptămână, rușii nu au făcut niciun progres în această direcție, spune comandantul șef al forțelor armate ucrainene, Alexandr Sîrski, într-un interviu pentru CNN. Potrivit lui Sîrski, Rusia a fost nevoită să-și transfere zeci de mii de soldați în regiunea rusă Kursk, aflată sub controlul parțial al armatei ucrainene, fapt care a avut efect asupra frontului din Ucraina.
Aliații Kievului, inclusiv secretarul american al Apărării Lloyd Austin, se vor întâlni vineri în Germania, în formatul de la Ramstein, pentru a discuta despre sprijinul suplimentar pentru Ucraina, transmite Spiegel. Potrivit publicației, la întâlnire va veni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care se va adresa personal partenerilor săi occidentali cu o cerere de aprovizionare suplimentară cu arme necesare pentru a lupta împotriva Rusiei. Bloomberg citează un purtător de cuvânt al guvernului german potrivit căruia, președintele ucrainean urmează să se întâlnescă vineri pentru o conversație privată cu cancelarul german Olaf Scholz, care se împotrivește livrării rachetelor cu rază lungă de acțiune în Ucraina. În plus, are aceeași poziție rezervată ca și Statele Unite față de cererea Kievului de a-i permite armatei ucrainene să lovească cu arme occidentale ținte militare aflate pe teritoriul Rusiei, notează Bloomberg.
Mai multe publicații internaționale comentează numirea unui nou prim ministru în Franța, care are sarcina de a forma un guvern de coaliție în timp record. Niciodată în istoria de 66 de ani a celei de-a cincea republici, țara nu a rămas fără un guvern activ pentru atâtea zile, observă The New York Times, precizând că au trecut peste 50 de zile de când Franța are un executiv fără atribuții depline după alegerile parlamentare anticipate declanșate de președintele Emmanuel Macron în urma europarlamentarelor. Paralizia politică a început pe 16 iulie odată cu demisia lui Gabriel Attal, fostul premier, care a rămas în calitate de interimar, amintește publicația.
Numirea lui Michel Barnier, fost ministru francez de externe și comisar al UE, are ca scop să pună capăt lunilor de blocaj politic, notează The Wall Street Journal.
Le Monde scrie că fostul comisar european de dreapta devine, la 73 de ani, prim-ministru în plină criză politică, având misiunea delicată de a găsi o cale într-un parlament împărțit în trei blocuri – liberalii președintelui Macron, Noul Front Popular de stânga cu cele mai multe mandate și dreapta radicală a lui Marine Le Pen. Michel Barnier va trebui să formeze un guvern capabil să supraviețuiască cenzurii parlamentare, punând astfel capăt celei mai grave crize politice din 1958, scrie Le Monde.
Noul premier de la Paris se pregătește să facă față „provocărilor, furiei și suferinței” francezilor – titrează Le Figaro. Ca parte a eforturilor sale de a forma un așa zis guvern de „unitate” cerut de președintele Emmanuel Macron, Michel Barnier îi va primi vineri dimineață pe liderii partidului republican de dreapta pentru a stabili condițiile în care această formațiune politică ar putea participa la guvernare. Barnier este el însuși membru al LR, dar formațiunea sa nu a indicat încă în mod oficial dacă dorește să aibă miniștri în următorul guvern.
Totodată, stânga promite să-l cenzureze pe noul premier, numindu-l lipsit de „legitimitate politică”, scrie AFP. Ajuns pe primul loc în turul doi al alegerilor legislative, Noul Front Popular de stânga a denunțat numirea fostului comisar european de dreapta drept „scandalosă”, după ce șeful statului a respins candidatura stângii care-l înaintase pe Bernard Cazeneuve.
Supraviețuirea viitorului guvern al lui Michel Barnier depinde de bunăvoința Partidului Adunarea Națională, formațiune de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen, care a ocupat locul al treilea la alegerile anticipate din această vară, scrie Politico. Noul Front Popular, alianța de stânga care a câștigat cele mai multe locuri, dar nu a ajuns la majoritatea absolută, a jurat deja să susțină moțiunile de cenzură împotriva lui Barnier în Paralment. Prin urmare, Barnier va avea nevoie de sprijinul tacit al extremei drepte pentru a se asigura că guvernul său nu este răsturnat imediat – coaliția pro-Macron și gruparea conservatoare din dreapta republicană care ar putea să-l susțină pe noul premier au doar 213 de locuri, cu mult sub cele 289 necesare pentru o majoritate, observă publicația. Liderii Adunării Naționale și-au expus deja condițiile de sprijin în ultimele zile: măsuri privind puterea de cumpărare, securitate și imigrație; introducerea reprezentării proporționale în parlament; și „respect” pentru parlamentarii de extremă dreapta, precizează Politico.
Toate țările Uniunii Europene și-au înaintat candidații la funcția de comisar european, informează Politico. Potrivit publicației, urmează un test extrem de greu pentru președintele Comisiei Europene, care va trebui să convingă formațiunile politice din Parlamentul European să accepte și să confirme prin vot candidații propuși. Va fi o misiune complicată în condițiile în care social-democrații și ecologiștii au insistat anterior asupra parității de gen în componența noii Comisii, însă doar opt femei candidează la funcția de membu al executivului de la Bruxelles, notează Politico. În plus, europarlamentarii vor ține cont și de calitățile candidaților, iar experiența arată că de cele mai multe ori, aceștia nu sunt acceptați din prima încercare, ceea ce duce la amânarea alegerii Comisiei, care în mod ideal ar trebui să-și înceapă noul mandat pe întâi octombrie, conchide Politico.
