Revista presei internaționale: Ucraina și-a dezvoltat propria bombă ghidată cu planare și se pregătește să riposteze
Presa internațională continuă să relateze despre evoluția războiului ruso-ucrainean remarcând că armata rusă și-a schimbat direcția de atac în regiunea Donețk după ce ofensiva acesteia spre orașul Pokrovsk a fost oprită. Publicațiile americane își concentrează atenția asupra primei dezbateri televizate care urmează să aibă loc marți între candidații la alegerile prezidențiale din Statele Unite. Mai multe publicații comentează încercările președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a scoate țara din criza politică izbucnită după alegerile parlamentare anticipate pe care șeful statului le-a declanșat în luna iunie.
În noaptea de duminică spre luni, armata rusă a lansat noi atacuri cu drone asupra Ucrainei, transmite BBC. Capitala Kiev a fost atacată pentru a cincea oară de la începutul lunii septembrie, iar autoritățile locale au transmis că toate dronele lansate de Rusia asupra orașului au fost distruse fără a fi înregistrate victime sau distrugeri, remarcă serviciul britanic de presă. Atacuri au avut loc și asupra regiunilor Nikolaiv și Harkov, transmite Ukrainska Pravda. În urma bombardamentelor rusești asupra orașului Ochakov din regiunea Mikolaiv, o femeie de 70 de ani a fost ucisă, a anunțat șeful administrației militare regionale, Vitali Kim, citat de aceeași publicație. Potrivit Ukrainska Pravda, atacuri au avut loc și asupra orașului Harkov, unde a izbucnit un incendiu, a precizat primarul orașului Igor Terekhov.
Ucraina și-a dezvoltat propria bombă ghidată cu planare și se pregătește să riposteze împotriva Rusiei, relatează Forbes, referindu-se la un videoclip în care un bombardier Su-24 al Forțelor Aeriene Ucraine poate fi văzut în timp ce transportă un prototip de muniție ghidată sub aripa sa. Aceeași revistă amintește că Rusia aruncă zilnic până la o sută de bombe ghidate cu planare asupra pozițiilor militare și orașelor ucrainene. Aceste bombe, cu o rază de acțiune de aproximativ 40 de kilometri, unele dintre ele cântărind chiar și trei tone, sunt printre cele mai devastatoare arme folosite de Rusia împotriva Ucrainei, precum și un factor crucial în progresele înregistrate de trupele Kremlinului în estul Ucrainei pe parcursul acestui an, remarcă revista Forbes.
Forțele ucrainene au reușit să oprească înaintarea armatei ruse spre orașul strategic Pokrovsk din regiunea Donețk datorită incursiunii lor în regiunea Kursk a Federației Ruse, care a determinat Moscova să-și regrupeze trupele, scrie The Economist. Potrivit publicației, rușii și-au schimbat direcția de atac spre Kurakhovo, un oraș aflat la sud de Pokrovsk, mizând pe avantajul lor numeric în această zonă.
Între timp, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski a reafirmat că va prezenta un plan detaliat privind câștigarea războiului actualului președinte american Joe Biden, precum și celor doi principali candidați la președinție - Kamala Harris și Donald Trump, transmite Unian. Publicația amintește că planul a fost discutat sâmbătă la Forumul Economic Internațional, unde președintele ucrainean a avut o întâlnire cu delegația Congresului SUA. Premierul italian Giorgia Meloni a promis la rândul său sprijin neclintit pentru Ucraina după o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski la care cei doi oficiali au discutat planurile Kievului de a pune capăt războiului, notează Euractiv.
În plus, Zelenski a îndemnat-o pe Meloni să intermedieze negocierile cu SUA privind livrarea sistemelor de apărare antiaeriană Kievului, spun surse diplomatice citatate de ziarul italian Il Messaggero. Potrivit acelorași diplomați, Meloni i-a promis lui Zelenski că Italia va trimite Ucrainei până la sfârșitul acestei luni un nou sistem german de apărare antiaeriană IRIS-T.
Germania a anunțat la rândul său că va livra Kievului încă 17 sisteme de apărare antiaeriană de același tip, scrie Kyivindependent. E o promisiune făcută într-un moment extrem de critic având în vedere loviturile aeriene repetate ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, care continuă să facă victime în rândul civililor, remarcă publicația.
Cancelarul german Olaf Scholz a estimat într-un interviu acordat postului de televiziune ZDF că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina. Zariștii germani precizează că Olaf Scholz a discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski asupra nevoii unei noi conferințe pentru pace, la care să fie invitată și Rusia. Același post de televiziune amintește că președintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni revendicate de Kremlin – Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson – și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO, într-o propunere pentru un armistițiu și o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfășurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul. Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina și de aliații ei occidentali, în special de SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârșitul anului 2022 de Zelenski și care prevede în principal retragerea necondiționată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Peninsula Crimeea, și restabilirea granițelor acestei țări recunoscute pe plan internațional, notează ZDF.
Iranul ar sprijini tot mai evident Rusia în războiul ei dus împotriva Ucrainei, transmite, SkyNews. Dacă se va confirma că Iranul furnizează rachete balistice Kremlinului, SUA, Marea Britanie și alți aliați occidentali vor trebui să riposteze, cel mai probabil cu sancțiuni suplimentare, noteăză postul american de televiziune. Deputatul iranian Ahmad Bakhshayesh Ardestani a confirmat că țara sa furnizează arme Rusiei, deși anterior misiunea iraniană la ONU a respins acuzațiile privind transferul de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune către Federația Rusă, scrie Vocea Americii.
Publicațiile internaționale urmăresc îndeaproape și evoluția campaniei prezidențiale din SUA, amintind că sprijinul american pentru Ucraina depinde decisiv de rezultatul alegerilor prezidențiale din 5 noiembrie. În timp ce candidatul democraților Kamala Harris și cel al republicanilor, Donald Trump se pregătesc pentru prima lor dezbatere televizată, ultimele sondaje arată o cursă strânsă, notează The New York Times. Potrivit unui sondaj realizat de publicația americană, Trump își păstrează sprijinul din partea susținătorilor, în timp ce Harris trebuie să atragă o parte din cei aproximativ 30% din alegătorii indeciși pentru a-l devansa pe contracandidatul său republican în intențiile de vot. Sondajul arată că Donald Trump (78 de ani) are un avans de un punct procentual, 48% – 47%, față de Kamala Harris (59 de ani) - o diferență care se încadrează în marja de eroare de trei puncte procentuale, ceea ce înseamnă că este posibilă victoria oricăruia dintre cei doi candidați în alegerile prezidențiale din SUA. ABC News estimează că în actualele condiții, dezbaterea prezidențială programată pentru marți pare mai importantă pentru Harris decât pentru Trump.
Între timp, mii de protestatari au ieșit sâmbătă pe străzile din Franța, răspunzând apelului liderului partidului de extremă stângă Jean Luc Melanchon, care a criticat decizia președintelui Emmanuel Macron de a-l desemna premier pe conservatorul, Michel Barnier, transmite Euronews. Protestele reprezintă o provocare pentru blocul centrist al lui Macron după ce coaliția de partide de stânga a câștigat cele mai multe locuri la alegerile parlamentare din iulie, observă postul paneuropen de televiziune. Tulburările sunt un semn al vremurilor dificile care urmează pentru președintele francez, notează The Wall Street Journal. Publicația amintește că președintele Macron a convocat alegeri anticipate în iunie, în încercarea de a opri ascensiunea extremei drepte care s-a clasat pe primul loc la alegerile europarlamentare de la începutul aceleiași luni. Șeful statului și-a atins parțial obiectivul, însă a fost luat prin surprindere de pasul făcut de partidele de stânga care s-au aliat într-un Front Național și care în cele din urmă s-au clasat pe primul loc la alegerile parlamentare anticipate, scrie publicația. Astfel, blocul centrist al lui Macron, care a ieșit pe locul doi în alegeri, se vede acum nevoit să mizeze inclusiv pe voturile deputaților de extrema dreaptă pentru a reuși formarea unui nou guvern, conchide WSJ.
Într-un interviu acordat duminică cotidianului francez La Tribune, Marine Le Pen, șeful de facto al extremei drepte franceze, a declarat că intenționează să colaboreze cu noul prim-ministru al țării, Michel Barnier, care provine din rândul partidului de centru-dreapta Republicanii (LR). „Nu dorim să provocăm obstrucții”, a declarat Le Pen despre alegerea făcută de președintele francez Emmanuel Macron pentru a-i succeda în funcție fostului premier, Gabriel Attal, în urma alegerilor din această vară. „Este de netăgăduit că Michel Barnier pare să aibă aceeași poziție ca și noi cu privire la migrație”, a declarat Le Pen pentru cotidianul francez.
Politico scrie făcând referire la același interviu, că Michel Barnier are o lungă carieră politică, inclusiv ca ministru și comisar european, dar s-a făcut remarcat ca negociator-șef al Uniunii Europene pentru Brexit. Poziția sa cu privire la imigrație s-ar putea dovedi esențială în asigurarea unui sprijin cel puțin tacit din partea extremei drepte în parlament în condițiile în care a propus în trecut „stoparea imigrației non-europene de la trei până la cinci ani” - o poziție apropiată de cea a lui Le Pen, remarcă publicația. „Sprijinul implicit al liderului de extremă dreapta – sau cel puțin faptul că nu-l respinge – contează, din cauza aritmeticii electorale din noul parlament francez, care este împărțit în mare parte între stânga, dreapta și centru. Premierul ales de Macron trebuie să fie capabil să supraviețuiască unui vot de neîncredere”, conchide Politico.
